Festivalul Naţional de Parenting

Dragi părinţi,

În perioada 26-28 septembrie 2014, la Sala Palatului, se desfăşoară prima ediţie a Festivalului Naţional de Parenting.

"De ce să participi?

10 motive pentru care orice parinte ar trebui sa participe

• Vei intelege de ce metodele "de pe vremea mea" au nevoie sa fie inlocuite astazi;
• Iti vei face viata mai usoara intelegand cum sa actionezi constient si nu sa reactionezi furios, mai mereu;
• Vei afla ca pentru a putea creste frumos copii , ai nevoie de infornare corecta;
• Vei renunta la autosuficienta educarii "la intamplare", aruncand niste seminte "sa vedem ce iese";
• Vei primi in "trusa pentru acasa" multe instrumente practice pe care le poti folosi la nevoie;
• Iti vei da seama ca si atunci cand nu vorbesti de fapt spui ceva si copilul "te citeste", chiar daca tu nu esti constient de acest lucru;
• Vei face singur diferenta intre educatie si dresaj, descoperind astfel o serie de beneficii;
• Iti vei dezvolta curiozitatea pentru a cauta solutii functionale si eficiente pe termen lung fara cearta si scandal;
• Vei invata cum sa ai o relatie armonioasa cu copiii tai, asa cum poate ti-ai dorit-o si tu cand erai de varsta lor;
• Iti vei creste increderea in tine si in acest fel vei fi un model demn de urmat pentru copiii tai."  
•  
• Mai multe informaţii/Sursa: http://festivalparenting.ro/

Cum se formează copiii noştri

Aveţi o meserie nobilă – să fiţi părinte. Nu vă subestimaţi niciodată puterea de a contribui la crearea unui viitor mai bun nu doar pentru copiii dumneavoastră, ci pentru toţi.

          Copiii învaţă, într-adevăr, ceea ce trăiesc.

Apoi cresc şi ajung să trăiască ceea ce au învăţat.

Copiii învaţă ceea ce trăiesc 

Dacă trăiesc în critică şi cicăleală, copiii învaţă să condamne.

Dacă trăiesc în ostilitate, copiii învaţă să fie agresivi.

Dacă trăiesc în teamă, copiii învaţă să fie anxioşi.

Dacă trăiesc înconjuraţi de milă, copiii învaţă autocompătimirea.

Dacă trăiesc înconjuraţi de ridicol, copiii învaţă să fie timizi.

Dacă trăiesc în gelozie, copiii învaţă să simtă invidia.

Dacă trăiesc în ruşine, copiii învaţă să se simtă vinovaţi.

Dacă trăiesc  în încurajare, copiii învaţă să fie încrezători.

Dacă trăiesc în toleranţă, copiii învaţă răbdarea.

Dacă trăiesc în laudă, copiii învaţă preţuirea.  

Dacă trăiesc în acceptare, copiii învaţă să iubească.

Dacă trăiesc  în aprobare, copiii învaţă să se placă pe sine.

Dacă trăiesc  înconjuraţi de recunoaştere, copiii învaţă că este bine să ai un ţel.

Dacă trăiesc împărţind cu ceilalţi, copiii învaţă generozitatea.

Dacă trăiesc  în onestitate, copiii învaţă respectul pentru adevăr.

Dacă trăiesc în corectitudine, copiii învaţă să fie drepţi.

Dacă trăiesc în bunăvoinţă şi consideraţie, copiii învaţă respectul.

Dacă trăiesc  în siguranţă, copiii învaţă să aibă şi ei încredere în ceilalţi.

Dacă trăiesc în prietenie, copiii învaţă că e plăcut să trăieşti pe lume.

 DOROTHY LAW NOLTE

Şcoala...

Şcoala este sau ar trebui să fie „o minicomunitate” în care:

- toată lumea se simte bine;

- fiecare are ceva de oferit celorlalţi;

- se lucrează în echipă;

- succesele se sărbătoresc;

- insuccesele sunt depăşite cu fruntea sus;

- există responsabilităţi pentru fiecare;

- se respectă coduri de conduită, stabilite de comun acord;

- deciziile se iau doar împreună;

- corectitudinea este la ea acasă;

- greşelile sunt recunoscute şi îndreptate;

- nu există constrângere, ci convingere;

- nu există agresiuni verbale sau fizice;

- nu există teamă, ci stimă;

- opinia se exprimă fără restricţii;

- se acceptă răspunsuri şi soluţii alternative;

- persoanele cu dificultăţi de orice fel nu sunt marginalizate;

- se acordă şanse egale tuturor;  

- se zâmbeşte mult;

- se râde şi mai mult;

- toţi învaţă;

- toţi visează...

...şi nimeni nu uită să fie copil !

Sfaturi pentru părinţi... de la copilul lor

SFATURI PENTRU PĂRINŢI ... DE LA COPILUL LOR

Nu mă răsfăţa. Ştiu foarte bine că nu mi se cuvine tot ceea ce cer. Dar încerc totuşi.

Nu-ţi fie teamă să fii ferm cu mine. Asta mă aşează la locul meu.
Nu folosi forţa cu mine. Asta mă obişnuieşte cu ideea că numai forţa contează.

Nu fi inconsecvent. Asta mă pune în încurcătură şi mă face să încerc să scap nepedepsit.

Nu-mi face promisiuni. S-ar putea să nu le poţi ţine. Asta mă va face să-mi pierd încrederea în tine.

Nu răspunde provocărilor mele atunci când spun sau fac lucruri care te supără. Voi încerca atunci să capăt şi mai multe „victorii”.

Nu te supăra prea tare când îţi spun „te urăsc”. Nu cred ce spun, dar vreau să te fac să-ţi pară rău pentru ceea ce mi-ai făcut.

Nu mă face să mă simt mai mic decât sunt. Voi încerca să-ţi dovedesc contrariul, purtându-mă ca o persoană „importantă”.

Nu face în locul meu nimic din ceea ce aş putea face singur. Asta mă face să mă simt ca un copil mic şi voi continua să te folosesc în serviciul meu.

Nu-mi menaja „relele obiceiuri”, acordă-mi cât mai multă atenţie. Altfel nu faci decât decât să mă încurajezi să le continui.

Nu mă corecta în public. Voi fi mult mai sensibil dacă îmi vei vorbi blând între patru ochi.

Nu încerca să discuţi comportamentul meu în febra conflictului. Din anumite motive, auzul meu nu e foarte bun în acel moment, iar cooperarea mea chiar mai slabă.

Nu încerca să-mi ţii predici. Vei fi surprins să constaţi cât de bine ştiu ce e bine şi ce e rău.

Nu mă face să simt că greşelile mele sunt păcate. Trebuie să învăţ că pot face greşeli fără să simt că nu sunt bun de nimic.

Nu mă cicăli. Dacă o faci, va trebui să mă protejez prin a părea surd.

Nu mă pedepsi prea tare. Mă sperii uşor şi atunci s-ar putea să spun minciuni.

Nu uita că-mi place să experimentez. Învăţ din asta.

Nu băga prea mult în seamă indispoziţiile mele. S-ar putea să profit de faptul că îmi acorzi mai multă atenţie când sunt bolnav.

Nu mă respinge când pun întrebări cinstite. Dacă o faci, vei constata că nu te mai întreb şi caut informaţii în altă parte.

Nu-mi răspunde la întrebările prosteşti şi lipsite de sens. Altfel voi încerca mereu să te agăţ cu astfel de întrebări.

Nu încerca niciodată să pari perfect sau infailibil, pentru că mă vei face să simt că nu te voi putea ajunge niciodată.

Nu te teme că petrecem prea puţin timp împreună. Contează cum îl petrecem.

Nu te teme dacă eu sunt speriat. Arată-te curajos !

Poartă-te cu mine ca şi cu prietenii tăi. Ţine minte: învăţ mai bine de la un model decât de la un critic.

Nu uita că nu pot creşte fără încurajări şi înţelegere.

ŞI ÎN AFARĂ DE ASTA, TE IUBESC FOARTE MULT.

TE ROG, IUBEŞTE-MĂ ŞI TU ÎN SCHIMB !

Povestea de seară: Antoine de Saint Exupery - Micul Prinţ (Lectură)

GRUP DE DISCUŢII PENTRU PĂRINŢI „Copilul meu merge la şcoală...”

Public ţintă: părinţii elevilor din clasa pregătitoare

Loc de desfăşurare : Cabinetul de Consiliere, etaj 2

Program: 4 întâlniri, octombrie 2014 - în fiecare zi de luni, între orele 9-10

Tematica abordată:

• Personalitatea, comportamentul copilului
• Comunicarea părinte – copil
• Ce îl face pe copil fericit?
• Problemele de comportament
• Timiditatea – cum ajutăm copilul în această situaţie
• Copilul – şcoala – grupul de prieteni – calculatorul – familia
• Care este reţeta corectă după care se creşte un copil?

Prin intermediul acestui grup de discuţii ne propunem să:

• înţelegem comportamentul copilului;
• sprijinim adaptarea şcolară a copilului;
• îmbunătăţim relaţiile părinte – copil;
• dezvoltăm comunicarea părinte – copil.

Beneficii :

• veţi primi cât mai multe răspunsuri la întrebările dvs;
• veţi găsi cât mai multe soluţii pentru problemele cu care vă confruntaţi;
• veţi învăţa să descifraţi comportamentul copilului şi să vă bucuraţi împreună de această etapă din viaţa copilului;
• veţi învăţa din experienţa altor părinţi.

Înscrieri: Vă rugăm să vă anunţaţi participarea la aceste grupuri de discuţii cu cel puţin 24 ore înainte de derularea activităţii, direct la Cabinetul de Consiliere sau pe mailul econsiliere@yahoo.com.