joi, 19 august 2010

Camino – Un drum spre Universul Interior (6)







Asculta mai multe audio Divertisment

Maestrul apare când discipolul e pregătit… Lecţia 7 am învăţat-o de la prietenul Manuel…

Am mers o mare parte din drum în compania lui. Manuel, preotul din Filipine, era o persoană absolut specială… Toţi îl iubeau pe Camino!

“A merge împreună” e o chestie … relativă pe Camino. In sensul că... plecam împreună, dar pe drum ne depărtam unii de alţii, apoi ne regăseam prin popasuri şi în final... în refugiu...

Adevărul e că cea mai mare parte a drumului mergi singur... Tu cu Tine... cu gândurile, fericirile, durerile, dorinţele, reuşitele şi traumele tale... Şi ele te caută... şi te găsesc... şi le retrăieşti vrând-nevrând... Pe unele le îmbrăţişezi şi le păstrezi ca „muniţie” de fericire pentru zile negre, pe altele le zdrobeşti sub tălpile tale pas cu pas... Şi, aş, ce ustură unele!... ca băşicile! Şi, aş, ce parfumate sunt altele!... ca mirosul de zahăr, de vanilie, de înger...

Şi toate trăirile astea poate că sunt pentru că... tot drumul mergi într-o stare de transă... ameţit de energia locului (şerpuieşte pe sub Calea Lactee!), de energia oamenilor care mărşăluiesc într-un acelaşi crez - în Bine, Adevăr şi Frumos (chiar mă gândeam odată cum om arăta noi, toţi pelerinii, priviţi de sus – din Ceruri?! - aşa “încolonaţi”, mergând spre Capătul Lumii Cunoscute -ce nume simbolic!- la Finistere), de efortul depus, de dulcele abandon în braţele destinului…
În a patra zi de Camino, ne-am reîntâlnit într-un popas de apa rece şi ciocolată cu Manuel. Îşi pierduse şi cel de-al treilea toiag… Amuzaţi peste măsură l-am întrebat dacă nu-l deranjează situaţia asta (Spania era aşa curată că nu găseai pe drum un băţ să te sprijini in el! Trebuia să le cumperi – le găseai între 5 şi 10 euro!)
Ne-a răspuns zâmbind relaxat:
- Sigur cineva avea mai multa nevoie de el decât mine!

După ce mi-am reluat drumul în tăcere mi-au venit în minte toate lucrurile, clipele şi persoanele după care cândva am plâns... Şi vocea lui Manuel... “Sigur cineva avea mai multă nevoie de el(e) decât mine...”

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu