Diferenţe de gen în orientarea pentru carieră (3)

Care este rolul părinţilor în transmiterea diferenţelor de gen ca limită în orientarea pentru carieră?

Experienţele de socializare diferite sunt determinate, în primul rând, de comportamentul diferit al părinţilor faţă de fete şi băieţi. Atât taţii, cât şi mamele încurajează explorarea vizuală, manipularea obiectelor, jocul de comunicare şi relaţionare. Ambii părinţi furnizează copiilor o varietate de experienţe de joc, printre care rezolvarea de probleme, discriminarea perceptivă, exprimarea fanteziilor şi imaginaţiei, jocurile sociale (Teti et al., 1988).

Cu toate acestea, există o serie de diferenţe în comportamentul părinţilor faţă de copii (Belsky, Gilstrap, & Rovine, 1984). Taţii tind mai mult spre partea fizică a jocului, în timp ce mamele se angajează mai mult în jocuri mediate verbal, didactic, prin jucării (Clarke-Stewart, 1980; Teti et al., 1988; Yogman, 1982). De asemenea, taţii pun mai mult accent decât mamele pe interacţiunile bazate pe genul copilului. Astfel, taţii de băieţi vor încuraja explorarea vizuală, motorie grosieră şi fină, iar taţii de fete vor încuraja medierea verbală a jocurilor. Aceasta înseamnă că băieţii îşi vor dezvolta mai bine abilităţile motrice şi exploratorii care le vor determina succesul şcolar mai ales în carierele cu profil tehnic, în timp ce fetele vor avea mai dezvoltate abilităţile de relaţionare cu performanţe în carierele cu profil social. Taţii se implică mult mai puţin decât mamele în petrecerea timpului cu copiii.

Modul în care funcţionează o familie, incluzând factori ca suportul şi îndrumarea părinţilor, influenţe pozitive sau negative, modalităţi de interacţiune între membrii familiei, influenţează puternic dezvoltarea carierei. Suportul şi îndrumarea părinţilor pot implica sugestii educaţionale şi asupra carierei, precum şi experienţe care orientează indirect dezvoltarea carierei (de exemplu, vacanţe în familie, furnizarea de cărţi, modelarea rolurilor de muncă plătită şi neplătită) (Altman 1997). Pe de altă parte, absenţa suportului, îndrumării şi încurajării poate duce la inabilitatea copilului de a dezvolta şi urma o carieră specifică.

Prin împărtăşirea experienţelor de la locul de muncă al părinţilor şi prin exprimarea preocupării pentru viitorul copiilor, părinţii servesc drept context pentru interpretarea realităţilor muncii. Conexiunile părinte-copil, în special cele securizante, facilitează asumarea riscului şi explorarea de noi roluri, necesare în formarea identităţii în general, precum şi în formarea identităţii vocaţionale şi de carieră (Altman, 1997; Ketterson & Blustein, 1997).

Părinţii îndeplinesc astfel un rol esenţial în modelarea prescripţiilor sociale de gen care limitează orientarea pentru carieră a copiilor.

Socializarea rolului de gen la copii este influenţată şi prin promovarea sau constrângerea de către părinţi a exprimării la copii a anumitor tipuri de comportamente. Părinţii încurajează fetele să stea în apropierea lor când se joacă, în timp ce băieţilor li se dă voie să exploreze, să se îndepărteze de părinţi, să manipuleze mai mult obiectele, să manifeste mai multă agresiune decât fetele. Studiile au arătat că băieţii sunt mai încurajaţi, în timp ce fetele sunt mai descurajate în explorarea lumii exterioare (Block, 1983; Medrich, Roizen, Rubin & Buckley, 1982). Aceste activităţi de gen specifice au fost asociate cu mai bune abilităţi numerice şi spaţiale la băieţi (Bing, 1963). Astfel, părinţii încurajează comportamentul asertiv şi independenţa la băieţi şi comportamentul de relaţionare şi cooperarea la fete (Block, 1983).

În acest fel se realizează indirect o preorientare pentru anumite cariere prin abilitarea doar în anumite domenii de activitate.

Material preluat din Ghidul „Diferenţe de gen în creşterea şi educarea copiilor. Instrument pentru consilieri şcolari, psihologi şi asistenţi sociali în lucrul cu părinţii”

Ghidul a apărut în cadrul proiectului „Voluntariat în sprijinul promovării egalităţii de gen – voluntare şi voluntari promovând egalitatea de gen în liceele bucureştene” derulat de Centrul Parteneriat pentru Egalitate (CPE).
Coordonatoare proiect: Alina Chiriac
Autoare: Domnica Petrovai (coordonatoare), Bogdana Bursuc (coordonatoare), Raluca Anca, Raluca Tătaru, Diana Calenic
Echipa de consultanţi: Sabina Botea, Elena Cornescu, Aurelia Grigorescu, Roxana Iatan, Loana Ioniţă, Mihaela Oancea, Daniela Radu, Elena Şpoc, Marcela Marcinschi, Elena Salomia, Aura Stănculescu, Eta Şerbănoiu