Diferenţele între oameni. Diferenţele de opinii.

Diferenţele între oameni. Diferenţele de opinii.

Pasul 1.  Propuneţi un exerciţiu analitic. "Ce diferenţe şi ce asemănări există între bodyguardul care păzeşte şcoala şi comandantul unei secţii de Poliţie?". (In cazul în care şcoala nu este înzestrată cu aşa ceva, plasaţi bodyguardul în alt context: o firmă, un magazin, o casă de schimb, o bancă). Rugaţi elevii să treacă pe două coloane asemănările şi deosebirile.

Pasul 2. Comentaţi cea mai frecvent evocată asemănare: amândoi păzesc liniştea şi ordinea colectivităţii. De asemenea, cea mai frecvent menţionată  deosebire: bodyguardul este subaltern, comandantul de Poliţie este şef. Rugaţi-i să continue a găsi deosebiri şi asemănări. De exemplu,  unul este şef, celălalt subaltern. Evident şeful are un salariu mai mare iar bodyguardul mai mic. Poliţistul este plătit de către stat, bodyguardul de către firma privată care l-a angajat. Bodyguardul este înarmat (pentru a descuraja eventualii agresori), şeful secţiei de Poliţie nu umblă înarmat (decât, eventual, în unele misiuni). Amândoi pot fi căsătoriţi şi să fie părinţi. Amândoi fac exerciţii săptămânale (sau mai des) pentru menţinerea formei fizice. Etc etc.

Pasul 3. Sugeraţi elevilor să găsească şi alte exemple pe care să le comenteze în sensul asemănărilor şi deosebirilor dintre ele. De exemplu, ce au în comun părinţii celor din clasă şi ce îi deosebeşte?

Pasul 4.  Rezultă o varietate de puncte de vedere asupra unei varietăţi corespunzătoare de situaţii. Concluzia, care poate veni de la dumneavoastră sau de la elevi este extrem de simplă: oamenii sunt foarte diferiţi între ei. Religios, rasial (etnic), ocupaţional, din punctul de vedere al veniturilor, fizic, din punctul de vedere al educaţiei, din punct de vedere al poziţiei ierarhice sau al poziţiei sociale şi aşa mai departe. Sigur că din anumite puncte de vedere, între mai toţi oamenii se pot găsi şi asemănări, precum cele de mai sus. Dar acestea nu anulează diferenţele de fapt. Impuneţi o concluzie: ce este mai evidentă: diversitatea sau unicitatea oamenilor?

Pasul 5. Indiferent de gradul de unicitate sau diversitate al oamenilor, există un singur criteriu în faţa căruia oamenii sunt egali. Puneţi în dezbaterea elevilor acest criteriu: care este acesta? Legea, desigur. Discuţiile mai pot reliefa un alt pol al egalităţii: toţi oamenii sunt egali în faţa lui Dumnezeu. Aici, însă, oferiţi-le o temă de gândire: un creştin poate fi egal cu un musulman în faţa lui Allah? In faţa cărui Dumnezeu un catolic poate fi egal cu un evreu?

Pasul 6. Continuaţi discuţia. Chiar dacă acceptăm un criteriu al egalităţii, totuşi diferenţele sunt mai importante. Egalitatea în faţa legii survine doar atunci când oamenii trebuiesc judecaţi pentru faptele lor, pentru greşelile lor, pentru actele lor antisociale. Până a ajunge în aceste situaţii oamenii trăiesc diferit, fiecare după modelul lui de viaţă, încercănd să nu facă greşeli care să îi aducă în faţa legii. Solicitaţi elevilor să discute despre soluţiile la următoarea întrebare: Cum este mai bine pentru colectivitate, să se impună ca oamenii să trăiască, să muncească şi să câştige în condiţii egalitare- aşa cum încercase regimul comunist sau să se lase ca oamenii să trăiască, să muncească şi să câştige după capacităţile şi eforturile individuale, aşa cum încearcă să evolueze România de azi? Discutaţi argumentele pro şi contra în fiecare caz.

Pasul 7. Puneţi în discuţie, în final, un sumar studiu de caz. Doi colegi de liceu, colegi de facultate au pornit la drum în profesie în acelaşi loc de muncă. După un timp, unul din ei renunţă şi se apucă de o afacere pe cont propriu. Peste ceva vreme, după unele succese, afacerea nu mai merge şi societatea lui  trebuie să se închidă. Celălalt, între timp ajunsese şef. Primul îi face o vizită şi îi cere să-l ajute să se angajeze înapoi. Ce i-a răspuns şeful? Cine are dreptate? Ce trebuie reţinut din această simplă lecţie de viaţă?

Activitate preluata din manualul Decizia e a mea!  Autori: Aurora Liiceanu, Andrei Popescu