“Ai încredere în TINEri ! – Paşaport pentru succes” (Grup de dezvoltare personală) - seria 1, ședința 2

Un frumos grup de dezvoltare personală. O temă nouă: Comunicarea 💔

VREAU SĂ COMUNIC! ………………..

 “Dacă faci ceea ce întotdeauna faci, vei avea rezultatele pe care întotdeauna le ai.

Dacă îţi doreşti alte rezultate, trebuie să faci ceva nou.”

Proverb danez

Este important să studiem comunicarea când noi comunicăm de când ne ştim?

Iată câteva motive pentru care cineva ar studia comunicarea: pentru a mă înţelege mai bine cu cei apropiaţi, pentru a câştiga mai mulţi bani făcând vânzări prin telefon, pentru a afla cum pot să cuceresc o fată/ un băiat, pentru a fi privit cu respect de către oamenii de vază, pentru a deveni faimos şi recunoscut în public, pentru a putea convinge pe cineva (părinţi, profesori, posibili angajatori). Care sunt motivele tale pentru care ai studia comunicarea?

Comunicarea este baza tuturor relaţiilor noastre. Viaţa personală, viaţa profesională şi o măsură considerabilă a fericirii noastre depind de felul în care comunicăm. Cu cât reuşeşti să comunici mai bine, cu atât e mai probabil să ai succes în relaţiile cu familia, cu prietenii sau în cele de afaceri. Pentru că eşti nevoit să intri în contact cu oamenii, trebuie să te faci înţeles, să încerci să înţelegi ce doresc alte persoane pentru a te putea relaţiona cu ele şi pentru a putea rezolva anumite situaţii de viaţă.

Comunicarea dă o formă vieţii noastre. Comunicarea este procesul de trimitere, receptare şi interpretare a mesajelor prin care noi ne relaţionăm unii cu ceilalţi şi ne adaptăm la mediul înconjurător.(Robert Smith, 1992). Virginia Satir descrie ”comunicarea ca pe “o umbrelă uriaşă care acoperă şi influenţează tot ceea ce se întâmplă” între fiinţele umane. Omul înseamnă comunicare, prin tot ceea ce spune, face, gândeşte şi simte.

Componentele comunicării

Comunicarea porneşte de la o sursă numită şi emiţător. De obicei, sursa este o fiinţă umană care doreşte să transmită ceva, un mesaj, altei persoane. Într-un dialog, rolurile de emiţător şi receptor se schimbă alternativ.

Între emiţător şi receptor se realizează un schimb de mesaje, alcătuite din idei, simboluri, coduri. Canalul este un “purtător” al mesajului.

Receptorul este cel care primeşte mesajul transmis de emiţător, îl decodifică şi îl supune unei interpretări personale.

Orice comunicare are loc într-un context.

Procesul comunicării implică: corpurile noastre, valorile personale, aşteptări, simţuri, experienţe. Aţi mai adăuga şi alte elemente?

Formele comunicării: Verbală 7%, Paraverbală 38% - expresivitate, accent, intonaţie, topică, timbre, Nonverbală 55% - mimică, gesturi, postură,.

Proxemica este ştiinţa folosirii spaţiului în relaţiile dintre oameni. Au fost descrise patru tipuri de distanţe: zona intimă: 15 - 46 cm, zona personală: 46 - 1,22 cm, zona socială: 1,22 - 3,60 cm, zona publică: peste 3,60 cm

Stiluri de comunicare sunt: cooperant, rezolutiv, bazat pe negociere, asertiv, directiv, agresiv, pasiv.

Feedback-ul este un “ecou” ce dă de veste partenerului dacă este acceptat, înţeles sau nu.

Lumea înconjurătoare reprezintă o oglindă – toate reacţiile acesteia înseamnă feedback, care ne ajută să ne înţelegem pe noi înşine.

 

A da şi a primi feedback pozitiv:

“A da”: - Începeţi întotdeauna cu ceva pozitiv, - Fiţi concret, - Referiţi-vă întotdeauna la ceva ce poate fi schimbat, - Încercaţi să oferiţi alternative, - Fiţi descriptiv şi mai puţin evaluativ, - Oferiţi feedback-ul la persoana întâi, - Feedback-ul pe care îl oferiţi spune întotdeauna ceva şi despre voi.

 “A primi”

 - Nu fiţi defensiv, încercaţi să ascultaţi şi să înţelegeţi ceea ce vi se transmite, - Cereţi/ ascultaţi părerea mai multor persoane înainte de a accepta/ respinge feedback-ul

Regulile ascultării active: - Focalizează-te pe vorbitor, - Păstrează contactul vizual, - Acordă atenţie sentimentelor vorbitorului, - Ia în considerare atât sentimentele prietenoase, cât şi cele neprietenoase, - Arată că înţelegi ce ţi se spune, - Arată că înţelegi ce ţi se spune, - Fii un ascultător “dificil” (pune întrebări), - Nu eticheta vorbitorul, - Când asculţi activ, trimiţi următorul mesaj celuilalt: “eşti important pentru mine; vreau să te înţeleg.”

Asertivitatea este abilitatea de a ne exprima emoţiile şi convingerile fără a afecta şi ataca drepturile celorlalţi, fără a fi agresiv sau pasiv.

A fi asertiv presupune: - a spune NU fără să ai sentimentul vinovăţiei, - a avea încredere în tine şi în ceilalţi, - a comunica opiniile şi experienţele personale cu ceilalţi, a face complimente și a ști să le accepți, - a recunoaşte şi a respecta drepturile celorlalţi.

Este dreptul fiecăruia de a avea valori, convingeri, opinii proprii. Este dreptul de a fi acceptat ca imperfect. Este dreptul de a spune NU sau NU ŞTIU sau NU ÎNŢELEG sau NU MĂ INTERESEAZĂ. Este dreptul de a te schimba, de a-ţi dezvolta viaţa aşa cum îţi doreşti.

Puncte de sprijin pentru o comunicare eficientă: - Ţine cont de discrepanţele dintre comunicarea verbală şi de cea nonverbală!, - Respectă unicitatea celorlalţi!, - Fii pozitiv în comunicare!, - Fii un bun ascultător!, - Renunţă la idei preconcepute!, - Comunicarea se face în ambele sensuri: dai, primeşti şi invers.

 

Activități:

1. Ursul prinde oaia, Concertul animalelor
2. CE ESTE COMUNICAREA? (brainstorming, notele definitorii ale comunicării, precizări teoretice)

3.  Comunicarea nonverbală. GHICEŞTE HOBBY-UL!

       4.  Comunicarea verbală și nonverbală (“face to face”) SPATE ÎN SPATE

5. Comunicarea interpersonală. CE POATE FACE UN ZÂMBET?. 
6. THINK ---- Înainte de a vorbi/de spune ceva despre un coleg, gândește/THINK dacă acel lucru este adevărat, onest, inspirațional, necesar sau drăguț/True, Honest, Inspiring, Necessary, Kind.
7. EU