vineri, 26 august 2011

Matei live



Matei e genul de copil care ţi se lipeşte de suflet de la prima întâlnire. Şi-acolo rămâne!

Mi-amintesc cu drag chipul lui scăldat în lacrimi în prima zi de şcoală...

Cine ar fi crezut că, la o distanţă de 8 ani de la ziua aceea, voi asculta o piesă a lui Steve Vai cântată de Matei? Eu, bineînţeles! :) Pentru că elevii mei sunt toţi nişte copii minunaţi!


Matei live. Trăieşte-ţi visul!

Cu drag.


Cele mai bune universităţi din lume

După topul şcolilor şi liceelor bucureştene (AICI), azi putem vedea topul celor mai bune universităţi din lume AICI.

joi, 25 august 2011

Expunere la fericire



Casa de pe deal. (În)vie.
Camino de Santiago

Psihologia copilului



Psihologia copilului. Lucrare scrisă de Tinca Creţu. AICI


Din cuprins:

Definirea psihologiei copilului. Dezvoltarea psihică: factori, legi, mecanisme

Etapa prenatală a dezvoltării umane. Naşterea şi noul născut

Dezvoltarea fizică şi psihică a copilului până la 3 ani

Dezvoltarea fizică şi psihică a preşcolarului

Dezvoltarea fizică şi psihică a şcolarului mic


Profilul psihologic al preşcolarului. Repere

Percepţiile preşcolarilor continuă să se perfecţioneze şi poate realiza chiar activităţi de observare dar conduse din aproape în aproape de către educatoare.• Reprezentările se îmbogăţesc foarte mult sub influenţa grădiniţei şi au un rol din ce în ce mai important în activitatea mentală .• Preşcolarul are o gândire intuitivă adică: legată şi condusă de către percepţie; foloseşte reprezentări şi preconcepte sau noţiuni empirice, este preoperatorie şi nereversibilă ajunge la raţionamentul inductiv dar care nu este încă perfecţionat, gândirea preşcolarului este în ansamblu necauzală .• Memoria preşcolarului are următoarele caracteristici: un volum mai mare, cea verbală este în evidentă creştere, apare memoria voluntară, păstrarea este de durată mai mare şi încep să se constituie amintirile, actualizarea este mai ales realizată ca reproducere.• Imaginaţia reproductivă îşi dezvoltă mecanismele specifice şicopilul poate asculta cu plăcere poveşti noi pentru că se formează repede în minte imaginile corespunzătoare. Imaginaţia creatoare este amplă şi este manifestată cu precădere în joc, desen, jocuri de construcţie şi colaje.• În plan afectiv, se diversifică emoţiile şi se construiesc sentimentele faţă de părinţi, fraţi, surori, educatoare şi colegi.• Mersul se perfecţionează foarte mult iar apucarea este din ce în ce mai fină aşa că preşcolarii pot executa elemente grafice, pregătitoare pentru scriere.• În jurul a 4 – 4 ½ ani apare voinţa care va schimba foarte mult viaţa psihică în ansamblu.• În preşcolaritate se pun bazele personalităţii: încep să se manifeste unele aptitudini şi se cristalizează unele trăsături de caracter iar în jurul a 6 ani, imaginea de sine.


Profilul psihologic al şcolarului mic. Repere

Intrarea în şcoală înseamnă exercitarea unor influenţe hotărâtoare ale acestui factori asupra întregii dezvoltări a copilului.• Dezvoltarea percepţiilor şi motricităţii fine la şcolarul mic permit însuşirea scris-cititului, cea mai importantă achiziţie a acestui stadiu.• Limbajul se perfecţionează din toate punctele de vedere: îmbogăţirea vocabularului, corectitudinea structurilor de comunicare,rezolvarea tuturor problemelor de pronunţie, posibilitatea comunicării verbale largi şi a celei scrise, în forme mai simple.• Gândirea şcolarului mic devine operatorie, este reversibilă şi reglată de o logică implicită, foloseşte raţionamente inductive adevărate, devine cauzală pentru relaţii mai simple.• Atenţia şcolarului mic este puternic influenţată de şcoală şi modelată după tipul sarcinilor de învăţare.• Memoria şi imaginaţia îşi consolidează însuşirile şi sesubordonează învăţării şcolare.• Afectivitatea şcolarului mic progresează astfel: se îmbogăţesc trăirile afective, mai ales cele generate de şcoală, se formează noi sentimente, se manifestă capacităţi mai crescute de reglare acomportamentelor emoţional-expresive.• Se structurează motivaţia învăţării şcolare trecându-se de la motive extrinseci simple şi personale la cele cu semnificaţie socială (învăţarea este cerută de integrarea în societate, învăţarea îţi asigură un loc în viaţă) şi se formează motivaţia intrinsecă (curiozitate epistemică, interes cognitiv).• Personalitatea şcolarului mic progresează în sensul consolidării şi formării de noi însuşiri caracteriale şi a cristalizării mai clare a imaginii de sine.


duminică, 21 august 2011

Şcoala de vară





Şcoala de vară din Viana, Camino de Santiago

Într-una din liniştitele zile ale vacanţei, Căpşunica a decretat:
- De mâine ar trebui să mai merg şi eu la grădiniţă!
:) Copiii ştiu întotdeauna ce e mai bine pentru ei!

S-a optat pentru un program de dezvoltare personală. O perioadă interesantă, activă şi relaxantă pentru Căpşunică.

joi, 18 august 2011

Ce pot învăţa adulţii de la copii

Blogul eConsiliere a pornit la drum anul trecut din dragoste şi respect pentru Copil, cu următorul mesaj desprins din lumea Micului Prinţ (Antoine de Saint Exupery):

"...Aş vrea să fac dedicaţia copilului care a fost odinioară cel care este omul mare de acum. Toţi oamenii mari au fost cândva copii. (Dar puţini dintre ei îşi mai aduc aminte)".

Ar fi putut foarte bine să înceapă cu acest frumos discurs al unui copil, Adora Svitak, pe care vă invit azi să-l urmăriţi.

"Adora spune că lumea are nevoie de gândire "copilărească": idei îndrăzneţe, creativitate dezlănţuită şi mai ales optimism.
Marile vise ale copiilor merită aşteptări pe măsură, începând cu bunăvoinţa adulţilor de a-i învăţa pe copii, dar în aceeaşi măsură de a învăţa de la aceştia."



Colajul aprecierilor




Obiective: imagine de sine; oferirea de feed-back-uri pozitive celorlalţi

Resurse: coli de hârtie A3, carioci, culori, materiale pentru colaje, reviste, lipici, foarfecă

Desfăşurare:
Se formează grupe de câte 6 persoane. Se anunţă sarcina: realizarea unui colaj - pentru fiecare participant - care să descrie calităţile acestuia.
Se scrie numele fiecărei persoane din grupul format pe o coală de hârtie. Timp de 5 minute fiecare se gândeşte la trăsăturile colegilor de grup şi decupează imagini sau cuvinte pentru această descriere. Se face o rotaţie a colilor pentru ca fiecare membru al grupului să lipească imaginile şi cuvintele potrivite.
În final fiecare explică contribuţia adusă la realizarea colajului.

marți, 16 august 2011

Şcoala Verde

Însoțiți-l pe John Hardy în turul Școlii Verzi, școala lui ieșită din tipare, în Bali, unde copiii învaţă să construiască, să grădinărească, să creeze și să trăiască în armonie cu mediul înconjurător şi cu ei înşişi.







Plasa iubirii



Obiective: optimizarea deprinderilor de relaţionare interpersonală; sesizarea caracteristicilor personale; adoptarea unor atitudini pozitive faţă de ceilalţi (încredere, acceptare, deschidere).

Resurse materiale: un ghem de sfoară

Desfăşurare:
Participanţii formează un cerc. Trainerul prinde capătul sforii, iar ghemul (în desfăşurare) îl aruncă unuia dintre participanţi. Acesta prinde ghemul, se prezintă şi spune care este cea mai importantă trăsătură/calitate a sa, prinde sfoara în jurul degetului şi aruncă ghemul altui participant. Jocul continuă în mod asemănător.
Plasa iubirii se "ţese" astfel: ghemul trece de la un participant la altul, formând o reţea ce-i va lega pe toţi.
Ghemul derulat ajunge din nou la trainer.

Sfoara se reaşază pe ghem, făcând cale întoarsă: fiecare participant adresează celui care urmează un compliment (referitor la trăsătura ce îi place/ ce admiră cel mai mult la el).

Prietenul secret






Obiective: conştientizarea plăcerii de a oferi şi identificarea rolului acesteia; identificarea valorii relaţiei de prietenie în dezvoltarea personală
Resurse materiale: hârtie, carioci, culori, reviste, materiale pentru colaje, lipici, plastilină etc.


Desfăşurare:
Jocul se desfăşoară pe o perioadă mai lungă (o săptămână/perioada derulării trainingului).
Se notează numele fiecărui participant pe un bilet.
Fiecare membru al grupului extrage câte un bilet; numele celui scris pe bilet se ţine secret.
Se cere ca fiecare participant să se gândească la persoana al cărui nume l-a extras şi la o modalitate prin care să-şi exprime admiraţia/aprecierea faţă de aceasta, realizând un cadou din materiale cât mai diferite. Se încurajează participanţii să-şi folosească imaginaţia şi creativitatea. Se lucrează acasă.
Se stabileşte un colţ al cadourilor în care fiecare aşază ce a realizat (se trece pe cadou numele persoanei căreia îi este adresat), având grijă să nu fie descoperit.
La finalul perioadei se dezvăluie “prietenul secret”.

Variantă: Pentru fiecare zi se poate stabili o tematică a cadourilor: ceva dulce, ceva parfumat, ceva amuzant, ceva romantic etc.

luni, 15 august 2011

Candela aprecierilor




Camino de Santiago, Refugiul din Granon, Consiliere de grup

“Candela aprecierilor” este un joc utilizat de noi în sesiunile de training derulate.

Obiective: descoperirea imaginii pe care o au ceilalţi despre noi; oferirea de feed-back-uri pozitive celorlalţi.


Resurse materiale: o candelă/o lumânare


Desfăşurare:


Participanţii sunt aşezaţi în cerc. Trainerul ţine în mână lumânarea sau candela aprinsă şi împărtăşeşte grupului ce anume apreciază la un anumit membru, fără să specifice despre cine este vorba. Apoi oferă lumânarea persoanei pe care tocmai a apreciat-o. Jocul continuă în mod asemănător.


Jocul se continuă până ce fiecare participant a primit şi oferit candela de cel puţin două ori. Trainerul este atent să aprecieze el participanţii care riscă să ramână neapreciaţi!


vineri, 12 august 2011

Dovezi





Creaţie





Adevărata Călătorie





Icebreaking Games / jocuri de spargere a gheţii (3)




Statuia emoţiilor (recunoaşterea emoţiilor)
O persoană se gândeşte la o emoţie, o mimează (ca o statuie). Ceilalţi intuiesc ce stare a imitat.


Astăzi mă simt (exprimarea sentimentelor şi a stărilor într-un anumit moment)
Desenează expresia cea mai potrivită pentru starea emoţională pe care o simţi acum.


Cum te simţi azi? (exprimarea sentimentelor şi a stărilor într-un anumit moment)
Distribuirea fiecărui participant la activitate a unei fişe ce cuprinde expresiile faciale posibile pentru ilustrarea unei trăiri afective de un anume tip şi pentru un anumit moment. Fiind numerotate, trainerul cere fiecăruia să indice numărul mimicii pe care o consideră potrivită pentru starea lui sufletească şi le consemnează pe tablă.


Jocul cu scaunele (relaxare; implicare în jocul grupului; stimularea imaginaţiei)
Iniţial, toţi participanţii stau pe câte un scaun. Fiecare participant spune o caracteristică şi se aşază pe scaunul din stânga sa. Cei care îndeplinesc această caracteristică se mută şi ei cu un scaun la stânga. Cei care nu îndeplinesc această caracteristică rămân pe scaun. Dacă scaunul este ocupat, participantul se aşază pe genunchii celui care stă pe scaun. După 10 persoane, se scot scaunele libere şi se continuă jocul.

Oglinda (empatie; reflectarea celuilalt)
Se formează perechi. Un participant se mişcă, iar celălalt încearcă să fie oglinda lui.


Caleidoscop (intercunoaştere)
Se formează grupuri de 6 persoane. Fiecare echipă urmează să realizeze un personaj simbolic care să prezinte o caracteristică a fiecărei persoane aparţinând echipei respective. De exemplu: ochi albaştri ca ...., cercei ca ..... etc. După 15 minute, fiecare echipă îşi va prezenta desenul urmând ca ceilalţi participanţi să ghicească cui aparţin caracteristicile personajului respectiv.


Atenţie la partener (testarea spiritului de observaţie)
Partenerii, spate în spate, îşi schimbă 5 amănunte din înfăţişare. Faţă în faţă, trebuie să identifice cele 5 modificări. Se mai adaugă 5 schimbări.


„Simon a spuns..." (realizarea faptului că sfaturile nu sunt întotdeauna bune şi nu sunt întotdeauna executabile sau acceptabile)
Un conducător de grup dă comenzi la care grupul trebuie să răspundă numai dacă sunt precedate de „Simon a spus să ...”. Între comenzile uzuale se intercalează comenzi care să-i pună pe participanţi în situaţii ridicole. La sfârşit, se dă o comandă absurdă (de neacceptat).


Povestea realizată în grup (lucru în echipă)
Asezaţi în cerc, participanţii compun pe rând câte o frază sau un paragraf scurt care se încheie cu „apoi...” sau „dar...”, acesta fiind semnalul pentru următorul participant care trebuie să continue. Nimeni nu ştie dinainte cum va evolua povestea. Participanţii pot introduce şi alte cuvinte-semnal: „deodată...”, „imediat...”, „surprinzător...” etc.


Alte jocuri AICI

Icebreaking Games / jocuri de spargere a gheţii (2)



Lista cu definiţii (intercunoaştere; comunicare directă)
Fiecare scrie pe un bileţel o caracteristică a sa pe care presupune că lumea nu o cunoaşte, fără a-şi scrie numele. Se face o listă mare cu toate caracteristicile, numerotate. Prin convorbiri directe, fiecare încearcă să identifice persoanele cărora le aparţin caracteristicile. După 15-20 de minute, se numără numărul persoanelor identificate. Cei care nu au fost identificaţi de nimeni îşi spun ei caracteristica.

Nume celebre (intercunoaştere; comunicare directă)
Trainerul scrie un nume celebru (un star, un personaj istoric, un personaj de desene animate etc.) pe o etichetă şi lipeşte pe spatele fiecăruia fără să le spună. Participanţii se mişcă şi pun întrebări de tipul „da” şi „nu” până ghicesc cine sunt ei.


Cine sunt? (autocunoaştere, intercunoaştere)
Fiecare participant primeşte 2 cartonaşe: Autoportret şi Ce îmi place. Pe cartonaşul Autoportret, fiecare oferă amănunte despre propria persoană: vârsta, înălţimea, culoarea ochilor etc. Pe cartonaşul Ce îmi place, va face o listă a preferinţelor sale privitoare la cărţi, cântece, filme, culori, animale etc.
Participanţii se aşază în cerc şi fiecare citeşte cartonaşele. Cartonaşele se strâng în 2 teancuri, se amestecă şi se aşază cu scrisul în jos. Pe rând, fiecare va trage câte un cartonaş din fiecare teanc, pe care îl citeşte. Trebuie să ghicească cui îi aparţine. Dacă ghiceşte primeşte o boabă de fasole, dacă nu, cartonaşul se pune la loc, ultimul în teanc şi jocul continuă. Câştigă cel care a strâns mai multe boabe de fasole.


Visul (autocunoaştere, intercunoaştere)
Toată lumea stă în cerc şi fiecare trebuie să se prezinte, oferind date despre originea şi aspiraţiile lui de viaţă.

Scara vieţii (autocunoaştere, intercunoaştere)
Pe un panou se desenează o scară, pe care se notează, în funcţie de vârsta participanţilor, diferiţi ani. Pe rând, fiecare participant va nota în dreptul unui singur an evenimentul pe care îl consideră cel mai important din viaţa sa.

Icebreaking Games / jocuri de spargere a gheţii (1)





Prezentăm mai jos câteva din jocurile de spargere a gheţii utilizate de noi în trainingurile sau orele de consiliere derulate.



Prezentarea numelui şi a semnului (intercunoaştere)
Fiecare participant îşi spune numele şi un semn/gest specific. Participanţii următori îşi spun numele şi semnul şi numele participanţilor anteriori.



Jocul numelui (identificarea propriilor trăsături de personalitate; intercunoaştere)
Prenumele însoţit de un adjectiv care să înceapă cu prima literă din prenume.
Ex. Sunt Cristina cea curioasă pentru că îi place să cunoască multe lucruri.



Nume-adjectiv (optimizarea cunoaşterii de sine şi/sau a celorlalţi; identificarea propriilor trăsături de personalitate)
Participanţii stau pe scaune în cerc. Fiecare trebuie să-şi spună numele şi un adjectiv care îi reprezintă şi începe cu aceeaşi literă ca şi numele lor (ex. Sunt Cristi cel Credincios) şi trebuie să-i prezinte şi pe cei care s-au prezentat înainte (ex. Sunt Sivia cea săritoare, ea e Andreea cea amabilă, iar el e Marius cel manierat).



Din fericire/din nefericire (creativitate, lucru în echipă)
Acest joc poate fi jucat pe perechi sau în cerc. Primul jucător începe povestirea cu: „din fericire când m-am trezit azi dimineaţă era frumos...”. Al doilea continuă: „din nefericire ....”. Al treilea continuă: „din fericire...” şi tot aşa procedează şi restul grupului.



Eticheta la gât (intercunoaştere; diferenţierea după simbol)
Pe o bucată de hârtie, fiecare îşi scrie numele şi desenează ceva care să-l reprezinte. Fiecare îşi pune eticheta la gât şi explică ce reprezintă simbolul său.



Sunt vedetă (intercunoaştere)
Participanţii colecţionează unul de la celălalt cât mai multe autografe timp de 5 minute. Cel care reuşeşte să identifice cât mai multe autografe cu persoanele respective, va fi adevărata vedetă.



Alinierea în ordinea zilei de naştere (comunicarea nonverbală)
Fără să vorbiţi, aliniaţi-vă în funcţie de ziua şi luna voastră de naştere
Grupul este lăsat să se descurce singur şi pentru ordinea de aliniere să folosească comunicarea nonverbală.