miercuri, 31 martie 2010

Pentru M.



Mulţi ani! Cu drag...

luni, 29 martie 2010

REVISTA ŞCOLII

REVISTA ŞCOLII - Proiect educaţional de dezvoltare a abilităţilor de comunicare şi de formare a unor competenţe jurnalistice

Elevii clasei a VI-a C coordonează editarea revistei CRONICILE ŞCOLII 27.
Puteţi să-i contactaţi la adresa revistascolii27@yahoo.com

REVISTA CRONICILE ŞCOLII 27 - Nr. 5
La apariţia acestui număr şi-au adus contribuţia:
Nguyen Khanh Huyen (4 D), Alexandra Tănase (5 A), Alexandra Onose (5 B), Stefana Micu (5 B), Ioana Marinita (5 B), Patricia Vasile (5 B), Andreea Maria Mocica (5 D), Alex (6), Andreea (7), Andrei Petre-Fogliata (6 C), Cătălina Moise (6 C), Elena Tudorache (6 C), Stănciucu Denisa (6 C), Rotaru Cristina (6 C), Băjenaru Diana (6 C), Andreea Mara (6 C), Bogdan Dobrin (6 C), Horia Velciu (6 C), Dragoş Avram (6 C), Maria S.(7 B), X

prof. Gabriela Oprescu, prof. Dana Gândac, prof. Elena State, prof. Vali Iatan, inst. Corina Neculăescu, prof. Cornelia Gherlan, prof. Constanţa Gavrilescu, prof. Delia Ţugui, prof. Alina Vătui, prof. Mădălina Uzum, prof. Pompiliu Baraitaru, secretar-şef Corina Baltag, secretar Elena Aleca, bibliotecar Tania Stan, prof. Eta Şerbănoiu
Pentru o vizualizare optimă apasă pe "FULL" (în fereastra de mai jos)!

miercuri, 24 martie 2010

Scopuri


Priorităţi


Profesor pentru o oră (3)

Pentru o vizualizare optimă apasă pe FULL!

Ora de consiliere... la clasa 6 C - Proiectul "Profesor pentru o oră"

Modulul: Comunicare şi abilităţi sociale

Obiective: dezvoltarea abilităţilor de interrelaţionare în contexte variate; managementul emoţiilor – importanţa autocontrolului; ameliorarea comportamentului elevilor; optimizarea relaţiei profesor-elev şi elev-elev.

“Profesoare” la ora de consiliere au fost elevele Teodora Costovici şi Ana-Maria Yang. Ne-am jucat şi am învăţat împreună! “Doamnele profesoare” au organizat un concurs de cultură generală – o metodă relaxantă şi totodată instructivă de verificare a cunoştinţelor din diverse domenii. Cultura generală este o competenţă importantă pentru oricine doreşte să evolueze! Important a fost şi momentul de analiză a lecţiei. “Profesoarele” şi elevii au subliniat plusurile şi minusurile activităţii lor, precum şi modalităţile prin care s-ar putea îmbunătăţi climatul şcolar. La propunerea lui Toni, lecţia de consiliere s-a încheiat cu o frumoasă poză de grup.




marți, 23 martie 2010

Team Building

Team building-ul se referă la o gamă largă de activităţi pentru îmbunătăţirea performanţelor echipei.

Pentru a fi eficienţi oamenii trebuie să-şi cumuleze eforturile pentru a atinge anumite obiective. Team building-ul este un proces gândit să îmbunătăţească relaţiile şi raporturile dintre membrii unui grup pentru depăşirea barierelor în atingerea obiectivelor comune. Aceste relaţii dintre membrii grupului pot viza îmbunătăţirea abilităţilor de rezolvare a problemelor, de luare a deciziilor, de prevenire sau de gestionare a conflictelor etc.

Exerciţiile/jocurile de team building asigură dezvoltarea personală, comunicarea pozitivă, dezvoltarea abilităţilor de lider şi a capacităţilor de a lucra împreună pentru a rezolva o problemă.

Ora de consiliere la… clasa 7 E: GOLDEN GATE (joc de team building)

Descriere: Misiunea voastră este construirea unui pod format din atâtea segmente câte echipe se constituie. Fiecare echipă va construi un segment care prin unire cu celelalte să formeze celebrul Golden Gate.

Specificaţii tehnice: lungime totală, inclusiv rampe de acces - 350 cm; înălţime cale de acces- 50 cm; înălţime max. inclusiv stâlpi de susţinere - 75 cm; lăţime cale de acces - 20 cm; număr stâlpi de susţinere - nespecificat

Mod de lucru:
Etapa I (5 min) – stabilire de echipe şi desemnare lideri
Etapa II (5 min) – concepere planuri, schiţe, design conform specificaţiilor tehnice cerute de exerciţiu într-o şedinţă a liderilor
Etapa III (30 min) – construirea a câte un segment de pod / echipă
Etapa IV (10 min) – asamblare pod, verificare specificaţii tehnice. Verificare rezistenţă prin trecerea unui vehicul uşor.

Resurse: hârtie A 4, sfoară, bandă adezivă, foarfecă

luni, 22 martie 2010

Cu drag de tine... (1)



Camino -Un Drum spre Universul Interior

Totul în viaţă este o lecţie de cunoaştere de sine. Cu cât ne cunoaştem mai bine, cu atât suntem mai capabili să înfruntăm şi să rezolvam orice. Cred că izolarea şi meditaţia te ajută să-ţi rezolvi conflictele interioare. Este motivul pentru care Camino rămâne cea mai profundă experienţă a vieţii mele!

Recomandăm: Drumul spre Santiago (1)

“…au ales să traverseze Spania pe jos, pe un traseu de pelerinaj vechi de o mie de ani, cunoscut sub numele de Camino de Santiago (Drumul către Santiago) sau, mai simplu, Camino. Motivaţia călătoriei, deşi diferă de la o persoană la alta, se înscrie în dorinţa de reconectare cu propriul suflet, cu propriul trup şi cu natura.” (Cătălina Murariu)

Pentru G.



Mulţi ani! Cu drag...

Decizia e a mea!






Ora de consiliere la... clasa 7 D


Programul educaţional "Decizia e a mea!" – autori: dr. psih. Aurora Liiceanu, dr. psih. Andrei Popescu

In viaţa noastră cotidiană de adulţi, învăţăm de cele mai multe ori după metoda empirică a "încercării şi erorii". Şi încercăm să oferim tinerilor soluţiile condensate de propria noastră experienţă. Uneori această metodă nu este funcţională pentru că nici un individ nu poate gândi ca celălalt şi pentru că nici o situaţie nu seamănă cu alta. Se pare, din experienţa generaţiilor de contemporani de la noi şi de aiurea, că o metodă mult mai eficientă este ca fiecare om să aibe şansa propriei sale experienţe şi libertatea de a o verifica în relaţiile cu ceilalţi.
Un loc central în Programul educaţional "Decizia e a mea!" îl ocupă formarea abilităţii de a analiza şi prelucra individualizat informaţia socială şi modelarea capacităţii de reflexie asupra propriei persoane, prin raport la mediul ce o înconjoară. Şi, nu în ultimă instanţă, luciditatea de a face faţă riscurilor, de a înfrunta conştient tentaţia de a deprinde comportamente neavenite şi dăunătoare.
Programul educaţional "Decizia e a mea!" propune prin metoda învăţării naturale câteva teme de lucru, organizate şi structurate interactiv. Scopul programului este acela de a propune o nouă formă de comunicare între profesori şi elevi, fie ea şi sub formă de jocuri. Caracterul relaxat al comunicării va înlesni transferul de cunoaştere, în măsura în care se va crea în oră o atmosferă de cooperare şi participare”.

Tema lecţei de azi: Ce loc au prietenii printre ceilalţi? Şcoala sentimentelor: prietenia, afecţiunea, respectul, dragostea.

Scopul lecţiei: Sensibilizarea adolescenţilor faţă de marea diversitate de persoane din viaţa lor, de diferenţele dintre aceştia, de potenţialul afectiv al relaţiilor cu acestea

Metode: studiul de caz, dezbaterea în grup, jocul didactic

Şi pentru că a venit primăvara, am părăsit sala de clasă, ieşind în curtea şcolii…

joi, 18 martie 2010

Camino del Flores



Mulţumesc celor care mi-au umplut Ziua de flori!

PS. Cea mai tare urare a venit de la nepoata mea (4,5 ani!):

„La mulţi ani!... Ai încredere în tine!”

:))) Promite!

miercuri, 17 martie 2010

Profesor pentru o oră (2)

Pentru o vizualizare optimă apasă pe FULL!

Ora de consiliere... la clasa 6 C - Proiectul "Profesor pentru o oră"

Modulul: Comunicare şi abilităţi sociale

Obiective: dezvoltarea abilităţilor de interrelaţionare în contexte variate; managementul emoţiilor – importanţa autocontrolului; ameliorarea comportamentului elevilor; optimizarea relaţiei profesor-elev şi elev-elev.

„Many people will walk in and out of your life;
but only true friends will leave footprints in your heart."

“Profesoară” la ora de consiliere a fost eleva Andreea Mara. Elevii au discutat despre valorile prieteniei, reamintindu-şi momente din viaţa lor.
Exerciţiul propus de “doamna profesoară” a oferit ocazia de a vedea simpatie, empatie, sinceritate, onestitate, înţelegere reciprocă. Zâmbete şi gesturi de fraternitate. Dar şi… teme de lucru pentru orele următoare… cu scopul de a clădi între noi o adevărată şi durabilă prietenie.

vineri, 12 martie 2010

Cine mi-a luat caşcavalul?



Recomandăm: Spencer Johnson. Cine mi-a luat caşcavalul? Bucureşti: Editura Curtea Veche, 2001

Cum pot fi abordate schimbările care intervin în viaţa fiecăruia?

Cum poate o lectură de o jumătate de oră să-ţi dea “teme” de gândire (şi de acţiune!) pentru o viaţă? Zilele trecute am împrumutat această carte unei eleve. La restituire ea mi-a spus: “E grozavă! Curând după ce am terminat s-o citesc, i-am dat-o şi prietenei mele.” Este motivul pentru care azi vorbim despre ea….

Experienţa personajelor acestei cărţi vă poate sluji o viaţă întreagă.

Povestea despre Cine mi-a luat Caşcavalul? începe aşa: “Odată, demult, într-un ţinut îndepărtat, trăiau cei patru mici eroi ai poveştii noastre, ce alergau într-un labirint căutând caşcavalul, care-i hrănea şi-i făcea fericiţi.
E vorba despre doi şoricei numiţi Mirosilă şi Gonilă, şi despre doi omuleţi, care erau tot atât de mici ca şi şoriceii, dar arătau şi acţionau aproape la fel ca oamenii de astăzi. Numele lor erau dl Iepure şi dl Hohot.”

Şoriceii Mirosilă şi Gonilă şi omuleţii dl Iepure şi dl Hohot reprezintă părţi simple şi complexe din noi înşine…

Uneori, s-ar putea să acţionăm ca Mirosilă, care adulmecă o schimbare de la distanţă, sau ca Gonilă, care aleargă şi se antrenează imediat în acţiune, sau ca dl Iepure, care neagă schimbarea şi i se opune, iar frica sa îl duce către ce e mai rău, sau ca dl Hohot, care învaţă să se adapteze în timp ce vede că schimbările îl conduc spre ceva mai bun!

Şi-n toate ipostazele avem ceva comun: nevoia de a ne găsi drumul prin labirint şi de a obţine succesul atunci când vine vremea schimbării!

Câteva citate:

“Când mergi împotriva fricii tale, te simţi liber.”

“Imaginându-mi cum mă bucur de Caşcavalul Nou chiar înainte de a-l fi găsit, sunt condus spre el.”

“Cu cât mai repede laşi în urmă Caşcavalul Vechi, cu atât mai repede găseşti Caşcavalul Nou.”

“Când înţelegi că poţi găsi şi că te poţi bucura de un Caşcavalul Nou, îţi schimbi comportamentul.”

“Schimbările se întâmplă. Ele fac Caşcavalul să se mute dintr-un loc într-altul.”

“Anticipează schimbările. Fii gata când Caşcavalul se va muta din loc.”

“Supraveghează schimbările. Miroase mai des Caşcavalul ca să îţi dai seama când se învecheşte.”

“Adaptează-te schimbărilor. Cu cât pleci mai repede de lângă Caşcavalul Vechi, cu atât te poţi bucura mai curând de Caşcavalul Nou.”

“Schimbă-te. Du-te după Caşcaval.”

“Bucură-te de Schimbare. Savurează aventura şi bucură-te de gustul Noului Caşcaval.”

“Fii gata să te schimbi rapid şi să te bucuri iarăşi şi iarăşi. Caşcavalul se mută din loc tot timpul.”

“Să te muţi odată cu Caşcavalul şi să te bucuri de el!”

“Când mi-am dat seama că cele patru personaje din poveste reprezintă diferite părţi din mine, am decis asemeni cui doream să acţionez şi m-am schimbat”…

Ei, cine eşti tu în poveste, Mirosilă, Gonilă, dl Iepure sau dl Hohot?

Poţi comanda cartea aici: http://www.curteaveche.ro/
sau vino la Cabinetul de Consiliere şi ţi-o împrumut eu :)

Şi nu uita:

“Viaţa nu este un coridor drept şi uşor de străbătut, pe care să călătorim liberi şi nestingheriţi, ci un labirint de treceri prin care trebuie să ne căutăm calea, cercetând uneori şi poteci întunecate. Dar prin credinţă, întotdeauna ni se va deschide o uşă, poate nu chiar aceea la care ne-am fi gândit, ci una care în cele din urmă se va dovedi cu adevărat bună pentru noi.” (A.J.Cronin)

Candoare



Optimism



Suspiciune



Încredere




Devotament



joi, 11 martie 2010

Mulţumesc!



În cele 2 săptămâni scurse de la lansare, blogul eConsiliere a înregistrat 108 de vizitatori unici!

Vă mulţumesc pentru interesul acordat blogului http://www.econsiliere.blogspot.com/ !

Aştept sugestiile şi comentariile voastre, precum şi detalii despre problemele cu care vă confruntaţi.
CABINETUL DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ, Şcoala Nr. 27 “Principesa Ileana”, Bucureşti
Consiliere online: econsiliere@yahoo.com.

Formula pentru succesul şcolar al elevilor pe care Standardele pentru programele de consiliere o urmăresc este:

Succesul elevilor = Dezvoltare academică + Dezvoltarea carierei + Dezvoltarea personală /socială.

miercuri, 10 martie 2010

Profesor pentru o oră (1)

Pentru o vizualizare optimă apasă pe FULL!

Ora de consiliere... la clasa 6 C - Proiectul "Profesor pentru o oră"

Modulul: Comunicare şi abilităţi sociale
Obiective: dezvoltarea abilităţilor de interrelaţionare în contexte variate; managementul emoţiilor – importanţa autocontrolului; ameliorarea comportamentului elevilor; optimizarea relaţiei profesor-elev şi elev-elev.

Elevul Petre-Fogliata Andrei
a spart gheaţa, ţinând prima lecţie în calitate de profesor. A fost o oră de consiliere care a scos la propriu elevii din bănci! „Domnul profesor” a coordonat jocul „De aceeaşi parte a drumului”...
Citiţi în numărul următor al Revistei Cronicile Şcolii 27 un articol în care Andrei povesteşte despre experienţa sa... ca profesor!

Azi „profesor” la ora de consiliere a fost elevul Velciu Horia. „Domnul profesor” a implicat elevii într-o dezbatere pe tema „Viaţa de elev”, utilizând Metoda pălăriilor gânditoare.


METODA PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE

Este utilizată pentru a privi deciziile din mai multe perspective importante. Aceasta tehnică ne ajută să ieşim în afara stilului obişnuit de gândire şi ne permite să vedem situaţia dintr-o perspectivă globală.
Despre cele şase pălării:
Pălăria Albă
(Foaie goală) – POVESTITORUL - Ce ştim? : Informaţii & rapoarte, fapte şi evenimente (obiectiv)
Pălăria Galbenă (Soare) - CREATORUL: Laude, aspecte pozitive, de ce va funcţiona (obiectiv)
Pălăria Neagră (Roba Judecătorului) - CRITICUL: Critici, judecăţi, aspecte negative (obiectiv)
Pălăria Verde (Planta) – GÂNDITORUL: Alternative, noi abordări & 'totul funcţioneaza', generare de noi idei & provocări (speculaţii/creaţie)
Pălăria Roşie (Foc) - PSIHOLOGUL: Intuiţie, opinii&emoţii, sentimente (subiectiv)
Pălăria Albastră (Cerul) - MODERATORUL: "Imaginea de Ansamblu", concluzii, "Pălăria de Conducător," "Pălăria Meta," "gândind despre gândire", proces global (panoramă).

Recomandăm Edward de Bono. Şase pălării gânditoare. Bucureşti: Editura Curtea Veche, 2006

marți, 9 martie 2010

Curaj


Imaginaţie


Credinţă


Motivaţie


Asemănători şi diferiţi

Pentru o vizualizare optimă apasă pe FULL!

Asemănători şi diferiţi

Obiective: dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere / intercunoaştere; dezvoltarea capacităţii de a comunica / interacţiona; creşterea coeziunii grupului

Materiale necesare: figuri geometrice din hârtie glasată, lipici, coală A3

Sarcini:
1. Realizaţi un colaj – temă la alegere, o stabiliţi împreună în grup;
2. Pe figurile geometrice lipite scrieţi lucruri pe care le aveţi în comun (se aplică tuturor, în grup). Evitaţi să scrieţi lucruri pe care oamenii le pot vedea (de exemplu, "toată lumea are păr" sau "toţi purtăm haine");
3. În afara figurilor geometrice scrieţi cel puţin 2 lucruri unice pentru fiecare membru al grupului (se aplică doar unei persoane din grup).

Concluzii:
Unitate – avem mai multe în comun decât observăm la prima vedere; ceea ce avem în comun sunt lucrurile care leagă prietenii între oameni, le oferă teme de discuţie şi motive pentru a petrece timp împreună.
Diversitate – conştientizăm caracteristicile noastre unice; ele aduc “plus valoare” grupului; fiecare suntem “unici” şi “altfel”, dar tocmai aceasta face interesantă descoperirea unei alte persoane.








luni, 8 martie 2010

Dincolo de nori…



Dincolo de clipa asta… Pentru tine, mamă!
Fie ca Drumul tău să fie frumos şi binecuvântat!

Inteligenţa multiplă (9)

Pentru o vizualizare optimă apasă pe FULL!

Recomandăm: Revista "Învăţământul primar" (Editura Miniped) - o publicaţie adresată cadrelor didactice. Este aprobată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cu recomandarea de a face parte din componenţa bibliotecilor şcolare. Este aprobată de CNCSIS şi înregistrată la OSIM. În prezent, Revista apare în serie nouă, sub îngrijirea unui colegiu redacţional alcătuit din cadre didactice cu atribuţii deosebite în domeniului învăţământului psiho-pedagogic (profesori universitari din ţară şi străinătate, profesori/inspectori de specialitate, profesori-autori de manuale, cercetători ştiinţifici s.a.). Revista are circulaţie naţională şi internaţională şi publică lucrări ale unor personalităţi marcante din domeniul educaţiei.

duminică, 7 martie 2010

Inteligenţa multiplă (8)


SUGESTII PENTRU ABORDAREA PROCESULUI FORMĂRII CONCEPTELOR SPECIFICE ŞTIINŢELOR NATURII DIN PERSPECTIVA INTELIGENŢEI MULTIPLE (4)

În cazul în care avem grupe mixte de inteligenţă, grupele prezintă un set de „puncte tari” care oferă tot atâtea deschideri spre realizarea unor produse cu adevărat valoroase, care combină prin setul respectiv tot atâtea coduri de exprimare. Înţelegerea coceptuală este aprofundată prin tratarea conceptului din perspective variate.

Exemplu: proiect prin intermediul inteligenţelor multiple - grupe mixte de inteligenţă

Titlul proiectului: Anotimpul .... (sunt 4 grupe, fiecare analizează un anotimp)

Obiectivele proiectului:
- să definească noţiunile de: anotimp, primăvară, vară, toamnă, iarnă;
- să caracterizeze anotimpurile după temperatura medie, precipitaţii, durata zilei şi a nopţii, vânturi, schimbări în viaţa plantelor şi animalelor datorate variaţiilor factorilor de mediu.

Structura proiectului este:
I. TITLUL: ANOTIMPUL …
II. REZUMATUL PROIECTULUI
III. CUPRINSUL PROIECTULUI:
Materiale în care să se evidenţieze:
- durata zilei şi a nopţii, temperatura aerului, precipitaţii,vânturi;
- aspecte din viaţa plantelor,animalelor, oamenilor în anotimpul respectiv.
IV. CONCLUZII
V. BIBLIOGRAFIE

Este o temă de grup. Perioada de realizare a proiectului este: 14 martie-14 aprilie.

Evaluarea proiectului

Criterii generale de evaluare: aprecierea calităţii proiectului: validarea proiectului (nivelul la care proiectul reuşeşte să acopere unitar şi coerent, logic şi argumentat, câmpul tematic); completitudinea proiectului (valorizarea conexiunilor interdisciplinare; modalităţi de prezentare); calitatea materialului utilizat, semnificaţia şi acurateţea datelor colectate precum şi analiza acestora); creativitatea, gradul de noutate; aprecierea modului de prezentare a proiectului.

Criterii care vizează calitatea activităţii elevului: în ce măsură elevul a înţeles sarcina pe care a avut-o şi în ce măsură a realizat-o; valorizarea competenţelor elevului; documentarea; nivelul de elaborare şi comunicare; greşeli; creativitate; calitatea rezultatelor.

Grupele pentru realizarea acestui proiect sunt constituite pe 4-5 tipuri de inteligenţă. Sarcinile se formulează asemănător celor din exemplul anterior (vezi Sugestii… 3). Acest tip de activitate începe în clasă, prin definirea şi înţelegerea sarcinii, se continuă acasă, pe parcursul a trei săptămâni, şi se încheie în clasă prin prezentarea proiectului în faţa colegilor.

Se recomandă ca învăţătorul să realizeze evaluarea proiectelor elevilor în timp ce acestea sunt în progres. Evaluarea prin proiecte oferă avantajul de a contextualiza învăţarea şi implică şi conştientizarea paşilor în rezolvarea problemei sau crearea produsului, observându-se, totodată, folosirea diferitelor medii specifice fiecărei inteligenţe. Pe de altă parte, prin expunerea la medii variate, sunt stimulate mai multe inteligenţe şi se poate determina combinaţia de inteligenţe a elevului, o informaţie utilă în abordarea individualizată ulterioară.

Asemenea modalităţi de proiectare a unei lecţii se adresează tuturor acelora care cred că fiecare copil are un potenţial unic care trebuie dezvoltat, o modalitate proprie de exprimare, o percepţie proprie a informaţiei.

Strategia folosită pentru punerea în practică a modelului inteligenţelor multiple descoperit de Gardner, se axează asupra identificării profilului competenţelor fireşti ale copilului. Cunoscând acest profil, cadrul didactic poate să adapteze felul în care îi prezintă copilului un nou concept, oferindu-i informaţiile la acest nivel, începând cu faza de inţiere/familiarizare şi până la una mai avansată.

În general vorbind, acest model sugerează că „stăpânirea unor concepte ar putea să aibă loc de la sine, pe măsură ce copilul este atras în zonele în care se angajează în mod spontan - adică, în esenţă, care îi plac. Această pasiune iniţială va determina reuşite de cel mai înalt nivel. Este, cu siguranţă, un model pozitiv de învăţare şi educaţie ”(Gardner, 1996, p.130).

BIBLIOGRAFIE

Gardner, Howard. Les Intelligences Multiples. Paris: Ed.RETZ, 1996
Ghid metodologic de aplicare a programei şcolare de ştiinţe ale naturii la clasele a III-a şi a IV-a, M.E.C., C.N.C.,Bucureşti: Aramis, 2001
Neacşu, Ioan. Predarea şi învăţarea disciplinei ştiinţe. Premise necesare reconstrucţiei didactice. În: Învăţământul primar, 2000, 4
Piaget, Jean. Psihologia inteligenţei. Bucureşti: Ed. Ştiinţifică, 1965
Proceedings of the Third International Conference on Science Education Research in the Knowledge Based Society. Vol I, II. Greece, 2001
Sarivan, L. Teoria inteligenţelor multiple – noi paşi spre practică. În: Învăţământul primar, 1999, 3-4
Sciene and Thehnology Education: Preparing Future Citizens. Cyprus,2001
Spiro,J.,Lucia Gliga. Instruirea diferenţiată. Aplicaţii ale teoriei inteligenţelor multiple. Bucureşti: M.E.C. Consiliul naţional pentru pregătirea profesorilor, 2001

Inteligenţa multiplă (7)


SUGESTII PENTRU ABORDAREA PROCESULUI FORMĂRII CONCEPTELOR SPECIFICE ŞTIINŢELOR NATURII DIN PERSPECTIVA INTELIGENŢEI MULTIPLE (3)

În cadrul unui proiect individual prin care fiecare elev trebuie să definească un concept, temă realizată din perspectiva inteligenţei/inteligenţelor „tari”.

Este o certitudine faptul că prin (inter)mediul unei inteligenţe mai bine reprezentate, elevul poate ajunge, pe o cale secundară, la concept. Trebuie specificat însă că, la un moment dat, „metafora” folosită trebuie retradusă în domeniul ştiinţei. Fără această retranslaţie, conceptul învăţat rămâne la un nivel superficial.

În cadrul unei teme interdisciplinare realizate într-un grup (grupe omogene sau mixte de inteligenţă).

Elevii trebuie să realizeze un proiect prin intermediul folosirii inteligenţelor multiple. În cazul în care lucrul în echipe regrupează elevii care au o anume inteligenţă bine reprezentată, produsele rezultate dovedesc un înalt grad de creativitate.
Învăţătorul va trebui să fie însă atent în formularea cerinţelor către grupe şi aplicarea criteriilor de evaluare, întrucât este vorba de produse foarte diverse de la un grup la altul în funcţie de codul de exprimare al fiecăruia.

Exemplu: Proiect prin intermediul folosirii inteligenţelor multiple - grupe omogene de inteligenţă

Titlul proiectului: Planta preferată

Obiectivele proiectului:
- să denumească noţiunile de plantă, rădăcină, tulpină, frunză, floare, sămânţă;
- să reprezinte planta preferată, evidenţiind rolul componentelor observate.

Etapele proiectului:

1. Observarea unor plante, urmate de prima reprezentare a plantei preferate.
Elevii vor alege la nivelul grupului o plantă. În urma observaţiei efectuate pe teren (asupra mai multor plante), grupul realizează o primă reprezentare a plantei preferate din perspectiva a ceea ce cred ei că i-ar fi caracteristic (în acest mod, se evidenţiază atât componentele, cât şi rolul acestora). Această reprezentare, preponderent intuitivă, va constitui, atât pentru elevi, cât şi pentru învăţător, elementul de referinţă pentru parcursul cognitiv ulterior.

Sugestii de cerinţe pentru elevi în funcţie de tipul de inteligenţă:
- lingvistic: Povestiţi/faceţi o poezie/o ghicitoare despre planta preferată arătând ceea ce îi este caracteristic.
- logico-matematic: Aranjaţi, pe o coloană, elementele pe care le-aţi observat la planta aleasă şi, pe o alta, ceea ce elementul respectiv permite să se realizeze. Construiţi o problemă ale cărei date să conţină ceea ce credeţi că este caracteristic pentru planta aleasă.
- vizual: Desenaţi/faceţi un colaj/modelaţi din plastilină planta preferată arătând ceea ce îi este caracteristic.
- intrapersonal: De ce v-aţi ales această plantă ca preferata grupului? Încercaţi să vă puneţi în locul ei. Explicaţi ce puteţi face şi de ce puteţi face un lucru sau altul.
- corporal-kinestezic: Mimaţi planta preferată arătând ceea ce îi este caracteristic.

2. Observarea unor imagini, identificarea şi compararea componentelor şi prezentarea comparativă a două sau mai multe plante (inclusiv cea aleasă de grup).
Elevii vor dobândi o înţelegere mai profundă a conceptelor reprezentate în urma comparaţiei. În această etapă, ei vor reuşi să descopere elemente pe care nu le-au intuit anterior. Ei vor produce, practic, o nouă reprezentare a plantei alese.

Sugestii de cerinţe pentru elevi în funcţie de tipul de inteligenţă:
- lingvistic: Povestiţi/explicaţi/construiţi rime pentru a arăta ce au în comun plantele pe care le comparaţi.
- logico-matematic: Introduceţi în coloană elementele unei alte plante şi subliniaţi asemănările şi deosebirile faţă de cea preferată.
- vizual: Realizaţi un desen/faceţi un colaj/modelaţi din plastilină pentru a arăta ce au în comun plantele pe care le comparaţi.
- intrapersonal: Puneţi-vă în locul altei plante. Ce asemănări şi deosebiri constataţi faţă de situaţia precedentă?
- corporal-kinestezic: Mimaţi altă plantă, arătaţi prin mim ceea ce este asemănător şi ceea ce diferă.

3. Finisarea reprezentării plantei.

Sugestii de cerinţe pentru elevi în funcţie de tipul de inteligenţă:
- lingvistic logico-matematic,vizual,intrapersonal, corporal-kinestezic: Revedeţi ceea ce aţi realizat, încercaţi să prezentaţi mai clar ceea ce este caracteristic plantei alese.

4. Prezentarea proiectului şi interevaluarea produselor.

În mod similar se pot construi cerinţe pentru alte tipuri de inteligenţă:
- muzical: construire de ritm sau melodie prin care se sugerează ceea ce este caracteristic unei plante, asemănări şi deosebiri.
- interpersonal: realizarea unui scenariu prin care sunt convinşi colegii de calităţile deosebite ale plantei alese şi de asemănările şi deosebirile constatate faţă de alte plante.
- naturalist: reprezentarea grafică de tip reţea pentru componentele observate şi rolul lor, organizatoare grafice arborescente pentru asemănări şi deosebiri.

Inteligenţa multiplă (6)


SUGESTII PENTRU ABORDAREA PROCESULUI FORMARII CONCEPTELOR SPECIFICE ŞTIINŢELOR NATURII DIN PERSPECTIVA INTELIGENŢEI MULTIPLE (2)

Cunoscând profilul intelectual al elevilor se pot organiza activităţi diferenţiate pentru învăţarea şi formarea conceptelor:

La începutul activităţii de predare-învăţare a unui concept se poate folosi o activitate care stimulează inteligenţele multiple în scopul de a creşte motivaţia elevilor.

Aceste puncte de plecare trebuie să pună problema specifică ştiinţei sub forma unei interogaţii-metaforă care să deschidă perspectiva înţelegerii în codul familiar al copilului.

Exemple:
Cine poate să imagineze o conversaţie între Soare şi Pământ? (stimulează interpersonalul; folosită atunci când dorim să formăm conceptele de mişcare de rotaţie şi de revoluţie);
Cine poate să realizeze un desen asemănător? (stimulează vizualul; folosită atunci când dorim să formăm conceptele de plantă, rădăcină, tulpină, frunză, floare, fruct, sămânţă);
Dacă aş putea fi un anotimp, ce aş dori să fiu şi de ce? (stimulează intrapersonalul; folosită atunci când dorim să formăm conceptele de anotimp, primăvară, vară, toamnă, iarnă);
Puteţi recunoaşte cine face aceste zgomote? (stimulează muzicalul; folosită atunci când dorim să formăm conceptul de animal).

Solicitarea mai multor coduri de reprezentare în realizarea şi raportarea activităţilor de învăţare şi formare a unui concept/ explorarea unui concept prin diferite coduri de reprezentare.

Activităţile propuse pentru învăţarea şi formarea unor concepte pot fi realizate prin folosirea mai multor forme de exprimare.

Exemplu:
Activitatea de definire a celor patru anotimpuri poate solicita răspunsuri în moduri diferite de prezentare: în cod verbal, imagine sau mişcare. Altfel spus, copiii pot defini anotimpurile folosindu-se de cuvânt, desen sau mim.
.

Inteligenţa multiplă (5)


SUGESTII PENTRU ABORDAREA PROCESULUI FORMĂRII CONCEPTELOR SPECIFICE ŞTIINŢELOR NATURII DIN PERSPECTIVA INTELIGENŢEI MULTIPLE (1)

Cea mai importantă aplicare didactică a teoriei lui Gardner este promovarea înţelegerii profunde a conceptelor fundamentale din diferite discipline, acordându-se elevilor posibilitatea de a le explora, folosind o gamă largă de inteligenţe.
În acest sens se recomandă:
- identificarea conceptelor importante ce trebuie predate;
- proiectarea de activităţi variate ca punct de plecare, pentru comunicarea ideilor şi realizarea unei baze solide de cunoştinţe;
- adâncirea înţelegerii prin investigarea subiectului dintr-o varietate de perspective;
- selectarea acelor activităţi care corespund cel mai bine obiectivelor propuse;
- crearea cadrului pentru folosirea mai multor sisteme de simboluri sau inteligenţe pentru aplicarea şi reflectarea ideilor în scopul evaluării;
- îmbogăţirea experienţei prin abordarea conceptului atât în cadrul disciplinei, cât şi interdisciplinar.

Activând mai multe tipuri de inteligenţă, predarea poate facilita o înţelegere profundă a conceptelor.
Cercetările au demonstrat că toţi ne naştem cu cele opt inteligenţe. Totuşi, elevii vor veni la şcoală cu grade diferite de dezvoltare a acestora. Rezultă de aici că fiecare copil va avea un set personal de puncte forte şi de puncte slabe.
Astfel se explică de ce este uşor (sau dificil) pentru un elev să asimileze un concept atunci când este prezentat într-o modalitate particulară. Aceasta este foarte strâns legată de stilul de învăţare.
Cunoaşterea felului în care învaţă fiecare elev va permite profesorului să ia decizii corecte asupra modului de evaluare a progreselor copiilor. Această practică a evaluării individuale va permite învăţătorului să ia decizii corecte asupra modului de predare şi prezentare a informaţiilor.

Inteligenţa multiplă (4)

Implicaţiile educative ale teoriei lui Gardner

Obiectivul teoriei inteligenţelor multiple este substituirea şcolii uniforme printr-una cu adevărat centrată pe individ.

Emergenţa unei educaţii individualizate este motivată de două presupoziţii:

- de vreme ce indivizii au profiluri de inteligenţă diferite, atunci şcoala trebuie organizată astfel încât să se plieze acestora (în loc să pretindă că toţi elevii au acelaşi tip de intelect, ar trebui să se conceapă o educaţie care să maximizeze potenţialul intelectual al fiecăruia);

- în trecut, se credea ca un individ poate asimila întreaga cunoaştere umană sau parte semnificativă a acesteia. Câtă vreme un asemenea obiectiv părea de atins, curriculum-ul uniform era legitim. Nu mai este cazul azi, când nimeni nu mai poate visa măcar să achiziţioneze fie şi un singur domeniu de cunoaştere.

Şcoala avută în vedere de Gardner îşi propune: dobândirea unei înţelegeri profunde în cadrul câtorva discipline-nucleu; încurajarea elevilor în folosirea cunoştinţelor asimilate pentru rezolvarea de probleme cu care se pot confrunta în comunitatea mai largă; încurajarea combinaţiei unice de inteligenţe a fiecărui elev.

Gardner propune reformularea curriculum-ului din perspectiva deprinderilor, cunoştinţelor şi, mai ales, a înţelegerii, adaptându-l, pe cât posibil, stilurilor de învăţare şi profilurilor intelectuale ale elevilor.

Inteligenţa multiplă (3)


Viziunea pluralistă şi cele nouă inteligenţe izolate de Gardner

Gardner a izolat iniţial şapte inteligenţe, pentru ca ulterior să mai includă una (după ce a verificat-o pe temeiul criteriilor menţionate). Astăzi un alt tip de inteligenţă (a noua) este în curs de definire.

Acestea sunt:

Inteligenţa lingvistică: presupune capacitatea de a rezolva probleme şi de a dezvolta produse cu ajutorul codului lingvistic; a gândi în cuvinte şi a folosi limba în a exprima şi a înţelege relaţii complexe; sensibilitate pentru înţelesul şi ordinea cuvintelor, sonoritatea, ritmurile limbii; a reflecta asupra folosirii limbii în viaţa de toate zilele. Este inteligenţa cea mai des folosită în comunicare.

Inteligenţa logico-matematică: presupune capacitatea de a opera cu modele, ca categorii şi relaţii, de a grupa şi ordonadate, precum şi de a le interpreta; a gândi la cauză şi efect, a înţelege relaţiile dintre acţiuni, obiecte, idei; abilitatea de a calcula, cuantifica, evalua propoziţii şi de a efectua operaţii matematice şi logice complexe. Implică abilităţi de gândire deductivă şi inductivă, precum şi capacităţi critice şi creative de rezolvare a problemelor.

Inteligenţa spaţial-vizuală: presupune capacitatea de a forma un model mental al lumii spaţiale, de a opera folosind un asemenea model, adică de a rezolva probleme şi de a dezvolta produse cu ajutorul reprezentărilor spaţiale şi al imaginii; a gândi în imagini şi a percepe cu acurateţe lumea vizuală; abilitatea de a gândi în trei dimensiuni, de a transforma percepţiile şi de a recrea aspecte ale existenţei vizuale cu ajutorul imaginaţiei; a lucra cu obiecte.

Inteligenţa muzicală-ritmică: presupune capacitatea de rezolva probleme şi de a dezvolta produse cu ajutorul ritmului şi al melodiei; a gândi în sunete, ritmuri, melodii şi rime; a fi sensibil la ton, la intensitatea, înălţimea şi timbrul sunetelor; abilitatea de a recunoaşte, crea şi reproduce muzica, folosind un instrument sau vocea. Implică ascultare activă şi presupune o legătură puternică între muzică şi emoţii.

Inteligenţa corporal-kinestezică: presupune capacitatea de a rezolva probleme şi de a dezvolta produse cu ajutorul mişcării; a gândi în mişcări şi a folosi corpul în moduri abile şi complicate. Implică simţul timingului, al coordonării întregului corp şi a mâinilor în executarea mişcărilor, cât şi în manipularea obiectelor.

Inteligenţa naturalistă – cea nou inclusă – : presupune capacitatea de a rezolva probleme şi de a dezvolta produse cu ajutorul clasificărilor / taxonomiilor şi reprezentărilor din mediul înconjurător; a înţelege lumea naturală, incluzând în acest domeniu interesul pentru plante, animale şi studiile ştiinţifice; abilitatea de a recunoaşte şi de a clasifica indivizi, specii şi relaţii ecologice; a interacţiona eficient cu creaturi vii şi a discerne scheme legate de viaţă şi forţele naturii.

Inteligenţa interpersonală: presupune capacitatea de a rezolva probleme şi a dezvolta produse prin cunoaşterea şi interacţiunea cu ceilalţi; a gândi despre alte persoane şi a le înţelege; a fi capabil de empatie, a recunoaşte diferenţele dintre oameni şi a aprecia modul lor de gândire, fiind sensibili la motivele, intenţiile şi stările lor. Implică o interacţiune eficientă cu una sau mai multe persoane din familie, cu prieteni sau colegi.

Inteligenţa intrapersonală: presupune capacitatea de a rezolva probleme şi de a dezvolta produse prin cunoaşterea de sine; a gândi despre sine şi a se înţelege; a fi conştient de punctele tari şi de cele slabe, a planifica eficient atingerea obiectivelor personale; implică monitorizarea şi controlul eficient al gândurilor şi al emoţiilor; abilitatea de a se monitoriza în relaţiile interpersonale. E vorba de cunoaşterea de sine şi de luarea deciziilor pe baza cunoaşterii propriilor calităţi şi defecte.

Inteligenţa existenţială- în curs de definire- : presupune sensibilitatea şi capacitatea de a formula întrebări profunde despre existenţa umană (care este sensul vieţii, de ce murim şi cum am ajuns aici).

Fiecare inteligenţă se bazează, cel puţin iniţial, pe un potenţial bio-psihologic: anumite inteligenţe sunt mai bine dezvoltate (sunt „tari”, „promit”); altele mai puţin (sunt „slabe”, „în risc”). Acesta este mai apoi exprimat ca rezultat al jocului dintre factorii genetici şi de mediu.
Există o stadialitate a inteligenţelor care, în decupajul lui Gardner, include:
- capacitatea de a modela rudimentar;
- însuşirea /internalizarea sistemului simbolic specific;
- reprezentarea prin sistemul notaţional specific;
- exprimarea în registrul de roluri sociale şi profesionale (ultim stadiu care corespunde adolescenţei şi vârstei adulte).

Din punct de vedere biologic, inteligenţele sunt independente, în funcţie de diversele zone corticale care le guvernează. Cercetările pe indivizi care au suferit accidente cerebrale arată că anumite facultăţi dispar în timp ce altele se păstrează, în funcţie de zona afectată. La nivel individual, ele apar în combinaţii. Gardner consideră, de fapt, individul ca o „colecţie de inteligenţe”. Practic, el poate să nu fie în mod deosebit dotat în nici una dintre inteligenţe şi totul să se potrivească foarte bine unui anumit statut social şi profesional datorită unei combinaţii anumite de inteligenţe.

Inteligenţa multiplă (2)



Viziunea pluralistă şi cele nouă inteligenţe izolate de Gardner

Ţinând cont de noi consideraţii ştiinţifice, depăşind prejudecata valorizării abilităţilor lingvistice şi logico-matematice, precum şi ierarhizările testelor de tip IQ, se pune problema pluralizării intelectului şi, din această perspectivă, a căutării şi înţelegerii resorturilor care determină subiecţii să-şi dezvolte deprinderi importante pentru stilul lor de viaţă.

Dacă inteligenţa se defineşte ca „abilitate de a rezolva probleme şi/sau de a crea produse care sunt valorizate la un moment dat de o anumită cultură” (Gardner, 1996, p.132), atunci trebuie să admitem că:
- problemele de rezolvat variază foarte mult (de la crearea unui final pentru o poveste începută, până la mutarea unei piese de şah);
- registrul produselor este şi el deosebit de amplu (de la teorii ştiinţifice şi compoziţii muzicale, până la campanii politice de succes).

Prin urmare, capacitatea cognitivă a omului este mai bine descrisă printr-un „set de abilităţi, talente, deprinderi mentale”, pe care Gardner le numeşte „inteligenţe”. Toţi indivizii normali posedă fiecare din aceste inteligenţe într-o anumită măsură. Ceea ce îi diferenţiază este gradul lor de dezvoltare şi natura unică a combinării lor.

Este denumită „inteligenţă” numai acel „candidat” care are o „operaţie-nucleu” (sau un set de asemenea operaţii) şi care este susceptibil de a fi codat într-un „sistem simbolic” („ca sistem de calcul neural, fiecare inteligenţă este activată de anumite tipuri de informaţii prezentate intern şi extern”; de asemenea, un „sistem simbolic determinat cultural captează şi transferă importante forme de informaţii”(Gardner, 1993).
Cu alte cuvinte, o inteligenţă trebuie să fie probată de:
- existenţa unei zone de reprezentare pe creier;
- existenţa unui sistem propriu de expresie (a unui cod specific de simbolizare).

Pe acestă bază, Gardner a izolat iniţial şapte inteligenţe, pentru ca ulterior să mai includă una (după ce a verificat-o pe temeiul criteriilor menţionate). Astăzi un alt tip de inteligenţă (a noua) este în curs de definire.

Inteligenţa multiplă (1)



Şcoala uniformă şi testomania
Când Howard Gardner a formulat pentru prima oară teoria inteligenţelor multiple (Frames of Mind, 1983), a pornit de la o critică a sistemului de învăţământ (valorizator cu precădere al capacităţilor logico-matematice şi lingvistice). Zece ani mai târziu (Multiple Intelligences. The Theory in Practice, 1993), el îşi rafinează poziţia, adăugând şi elemente de cercetare experimentală, care transformă inteligenţele multiple dintr-un concept criticat şi criticabil într-un punct de plecare al unei practici şcolare cu adevărat individualizate.
„În mod sigur teoria a demonstrat tuturor că elevii nu sunt la fel şi că testele ne arată numai superficial diferenţele dintre copii”, afirmă Gardner (1996, p.23).

Din punctul de vedere al lui Gardner, dincolo de retorica învăţământului diferenţiat şi a educaţiei pentru „toţi”, şcoala este „uniformă”. Ea presupune un set de competenţe şi informaţii de bază, pe care orice subiecţi trebuie să le asimileze (unii indivizi sunt mai capabili decât alţii şi deci vor stăpâni aceste cunoştinţe mai rapid). Şcoala este organizată astfel încât cei mai inteligenţi să avanseze pe nivelul elitelor, iar cea mai mare parte a elevilor să dobândească cunoştinţele de bază în cel mai eficient mod cu putinţă. Din acest motiv trebuie să existe un acelaşi curriculum pentru toţi, aceleaşi metode de predare şi aceleaşi metode standardizate de evaluare. Elevi, profesori şi şcoli sunt judecaţi în funcţie de eficienţa cu care se realizează aceste standarde.

La prima vedere, acest tip de şcoală este şi democratic şi pe linia „priorităţilor educaţionale esenţiale” (criteriul eficienţei). Ea derivă, totuşi, dintr-o viziune tradiţională asupra intelectului, din „testomania” americană, din „stilul de gândire IQ” (testele Binet).
În accepţiunea tradiţională, inteligenţa este generală, dar este dată de capacitatea de a rezolva probleme care solicită abilităţi logico-matematice şi lingvistice, valorizate cu precădere de şcoală şi măsurate cu precizie de teste. Dincolo de zidurile şcolii lucrurile sunt mai complicate (un IQ înalt nu garantează succesul profesional, cu atât mai puţin pe cel social).
Ele se complică şi mai mult dacă ne raportăm la complexitatea minţii umane. Neurobiologia a pus în evidenţă faptul că sistemul nervos este puternic diferenţiat. În mod independent, la aceleaşi concluzii conduc şi cercetările din sfera inteligenţei artificiale: sistemele expert care conţin informaţii super-detaliate în domenii specifice demonstrează un foarte mic „transfer” sau chiar lipsa acestuia spre alte domenii de cunoaştere.

Recunoaştere



Recomandăm: George R. Walther. Influenţa limbajului pozitiv – Stăpâneşte puterea limbajului pozitiv, limbajul succesului. Bucureşti: Curtea Veche, 2008
50 de expresii ale limbajului pozitiv (continuare…)

9. CEI CARE FOLOSESC LIMBAJUL POZITIV... ÎŞI ÎMPĂRTĂŞESC MÂNDRIA

50. Sunetul făcut de un om care bătea din palme
Daţi-le de ştire celorlalţi că sunteţi mândru de ei. În loc să spuneţi: „Sunt sigur că el ştie că sunt mândru de el", spuneţi: „Sunt mândru de tine."

Lucruri de bază



Recomandăm: George R. Walther. Influenţa limbajului pozitiv – Stăpâneşte puterea limbajului pozitiv, limbajul succesului. Bucureşti: Curtea Veche, 2008
50 de expresii ale limbajului pozitiv (continuare…)

8. CEI CARE FOLOSESC LIMBAJUL POZITIV... REVIN LA LUCRURILE DE BAZĂ

47. Jocul de-a numele
Folosiţi numele oamenilor, în mod conştient, de trei ori în cursul unei conversaţii. Când faceţi cunoştinţă cu cineva, folosiţi-i numele imediat şi reţineţi-l. Când vă întâlniţi cu cineva care e posibil să vă fi uitat numele, aduceţi-i aminte cum vă cheamă. Dacă dumneavoastră i-aţi uitat numele, rugaţi-l să vi-l reamintească. În loc să spuneţi: „Îmi pare rău, dar nu pot să-mi aduc aminte cum te cheamă", spuneţi: „Bună, din nou. Eu sunt... Te rog, spune-mi din nou cum te cheamă."

48. Care este cuvântul magic?
Amintiţi-vă să folosiţi amabilităţile obişnuite în relaţiile cu ceilalţi, mai ales atunci când consideraţi că nu este cazul. Nu faceţi economie de „te rog" şi „mulţumesc". În loc să spuneţi: „Ei ştiu că îi apreciez", spuneţi: „Mulţumesc."

49. Spuneţi că vă pare rău
Ori de câte ori faceţi o greşeală, recunoaşteţi-o imediat şi spuneţi că vă pare rău. Dezamorsaţi potenţialele izbucniri emoţionale, evitaţi confruntările şi întăriţi respectul celorlalţi fată de caracterul dumneavoastră; priviţi adevărul în faţă, recunoaşteţi-vă faptele şi cereţi-vă scuze. În loc să spuneţi: „Uite, ştii că e foarte greu. Nu da vina pe mine. N-am avut ce să fac", spuneţi: „îmi pare rău; era responsabilitatea mea."

Adevăr



Recomandăm: George R. Walther. Influenţa limbajului pozitiv – Stăpâneşte puterea limbajului pozitiv, limbajul succesului. Bucureşti: Curtea Veche, 2008
50 de expresii ale limbajului pozitiv (continuare…)

7. CEI CARE FOLOSESC LIMBAJUL POZITIV... SPUN ADEVĂRUL

44. Ca să fiu sincer...
Când tot ceea ce spuneţi este complet sincer, nu e nevoie să avertizaţi pe nimeni că sunteţi pe cale să spuneţi adevărul. Eliminaţi „declaraţiile de integritate", care sugerează de fapt că nu sunteţi întotdeauna sincer şi deschis. În loc să spuneţi: „Ca să-ţi spun adevărul...", spuneţi ÎNTOTDEAUNA adevărul.

45. Spuneţi nu!
Înainte de a accepta să faceţi un lucru de care nu sunteţi sigur că vreţi să-l faceţi, acordaţi-vă un răgaz de gândire. Decideţi dacă puteţi să-l faceţi aşa cum se cuvine, dacă vă va face plăcere şi dacă puteţi termina fără să vă întrerupeţi sarcinile mai importante. Dacă luaţi decizia că nu vreţi cu adevărat să faceţi acel lucru, spuneţi nu. În loc să spuneţi: „Nu prea vreau, dar cred că voi accepta", spuneţi: „Nu. Apreciez că m-ai întrebat."

46. Nu spuneţi niciodată „întotdeauna"
Fiţi atent la termenii cu caracter universal, cum sunt "întotdeauna", „niciodată", „totul" şi „nimic" şi înlăturaţi-i din vocabularul dumneavoastră, mai ales când îi folosiţi pentru a critica realizările dumneavoastră sau ale altcuiva. În loc să spuneţi: „De fiecare dată când încerc să negociez cu el, totul merge prost, întotdeauna ajung într-o situaţie proastă şi niciodată nu sunt tratat corect" spuneţi: „Uneori, tehnicile mele de negociere nu duc la un rezultat pozitiv. Data viitoare voi folosi o altă abordare."

Hotărâre



Recomandăm: George R. Walther. Influenţa limbajului pozitiv – Stăpâneşte puterea limbajului pozitiv, limbajul succesului. Bucureşti: Curtea Veche, 2008
50 de expresii ale limbajului pozitiv (continuare…)

6. CEI CARE FOLOSESC LIMBAJUL POZITIV... VORBESC HOTĂRÂT

39. Ar trebui să se întâmple sau se va întâmpla?
Luaţi-vă angajamentul să respectaţi anumite date, ore şi cantităţi. Expresia „ar trebui" evită angajamentul şi sună neclar. În loc să spuneţi: „Ar trebui să facem asta până...", spuneţi: „Vom face asta până..."

40. Faceţi promisiuni şi îndepliniţi-le înainte de termen!
Ori de câte ori faceţi un angajament, luaţi-vă o „marjă de siguranţă". Apoi faceţi-i celuilalt o surpriză plăcută, străduindu-vă să-i depăşiţi aşteptările. În loc să spuneţi: „Cred că pot să termin până pe la 2 sau 3” spuneţi: „Voi termina înainte de 5."

41. Cred că înţeleg ce-ai vrut să spui
Acordaţi-vă răgazul de a verifica dacă aţi înţeles corect. Arătaţi că este responsabilitatea dumneavoastră să înţelegeţi corect ceea ce vi s-a spus. În loc să spuneţi: „Bănuiesc că asta e. Cred că ne-am înţeles", spuneţi: „Hai să verificăm dacă ne-am înţeles bine; să facem o recapitulare."

42. Nu acceptaţi ca răspuns un „nu" — sau un „da"
Ori de câte ori puneţi cuiva o întrebare, mai întâi întrebaţi-vă pe dumneavoastră înşivă: „Oare este o întrebare de tipul da/nu?" În caz afirmativ, transformaţi-o într-o întrebare deschisă sau cu mai multe opţiuni. În loc să spuneţi: „Aveţi întrebări?", spuneţi: „Ce întrebări aveţi?"

43. Spuneţi lucrurilor pe nume!
Trebuie să ştiţi ce vreţi să spuneţi — şi să spuneţi! În loc să spuneţi: „Păi... vorbind la modul general... un lucru la care mă gândesc este acela că...", spuneţi: „Eu cred că..."

Cooperare

Recomandăm: George R. Walther. Influenţa limbajului pozitiv – Stăpâneşte puterea limbajului pozitiv, limbajul succesului. Bucureşti: Curtea Veche, 2008
50 de expresii ale limbajului pozitiv (continuare…)

5. CEI CARE FOLOSESC LIMBAJUL POZITIV... ÎNCURAJEAZĂ COOPERAREA ŞI APLANEAZĂ CONFLICTELE

29. Gata cu „dar"!
Luaţi decizia conştientă de a înlocui cuvântul „dar" cu „şi" atunci când vorbiţi cu dumneavoastră înşivă şi cu alţii. Observaţi că atunci când le permiteţi ideilor să coexiste, în loc să le consideraţi în conflict, gândirea dumneavoastră „se deschide". În loc să spuneţi: „înţeleg că e un produs bun, dar e scump", spuneţi: „Înţeleg că e un produs bun şi este scump."

30. Haideţi să realizăm acest lucru!
Ori de câte ori vreţi să aflaţi părerile şi sugestiile celorlalţi, stimulaţi curgerea liberă a ideilor, indiferent cât de nebuneşti ar părea unele dintre ele. În loc să spuneţi: „Nu e practic, n-o să meargă niciodată", spuneţi: „E o abordare neobişnuită, haideţi să încercăm şi să vedem unde ne duce."

31. Fă-mi o favoare, te rog
Când aveţi nevoie de cooperarea altcuiva, gândiţi-vă cu ce l-ar ajuta aceasta pe celălalt, nu pe dumneavoastră. Puneţi accentul pe avantajele de care se va bucura acea persoană dacă urmează sugestia dumneavoastră. În loc să spuneţi: „Vrei să-mi faci o favoare?", spuneţi: „Uite de ce ar fi bine pentru tine să faci asta."

32. Primeşti ceea ce ceri
Faceţi-vă obiceiul de a pune în fiecare zi cel puţin o întrebare referitoare la îmbunătăţirea relaţiilor, în loc să spuneţi: „E totul bine?", spuneţi: „Ce pot face ca să fiţi mai mulţumit?"

33. Prin urmare, ce PUTEŢI face?
Ori de câte ori începeţi să-i spuneţi cuiva ce nu puteţi face, schimbaţi perspectiva şi folosiţi o frază care indică ce anume puteţi face. În loc să spuneţi: „Iată ce nu pot face", spuneţi: „Iată ce pot face."

34. Rupeţi bariera limbajului
Când sunteţi implicat într-un conflict, folosiţi-vă limbajul pentru a arăta că aveţi intenţia să colaboraţi cu celălalt şi nu să vă luptaţi cu el; arătaţi-i că sunteţi de aceeaşi parte a baricadei şi că lucraţi ca o echipă. În loc să spuneţi: „Înţeleg ce vrei. Dar trebuie să-mi respect politica", spuneţi: „Avem nişte scopuri comune importante. Hai să vedem cum putem colabora.”

35. Sunteţi invitat!
Când vreţi ca alţii să coopereze cu dumneavoastră, „invitaţi-i" să facă asta şi daţi-le posibilitatea să aleagă ce anume vor face. În loc să spuneţi: „Iată ce va trebui să faci", spuneţi: „Te invit să alegi abordarea cea mai potrivită pentru tine."

36. Eu vă recomand
Ori de câte ori vreţi să „vindeţi" o idee, un serviciu sau un produs, concentraţi-vă asupra avantajelor pe care le va aduce celuilalt şi folosiţi cuvântul „recomand" pentru a încheia vânzarea. În loc să spuneţi: „Un lucru pe care aţi putea să-l luaţi în considerare este...", spuneţi: „Vă recomand să..."

37. Cum vi se pare corect?
Ori de câte ori aveţi impresia că alţii se poartă nedrept cu dumneavoastră, apelaţi la simţul lor de corectitudine, în puţinele cazuri în care vor proceda incorect, lăsaţi-o baltă. În loc să spuneţi: „Îmi cunosc drepturile şi îţi cer să le respecţi aşa cum consider eu de cuviinţă", spuneţi: „Având în vedere faptele, care ar fi modul cel mai corect de a rezolva acest lucru?"

38. Să privim altfel această problemă
În loc să sugeraţi că punctul de vedere al altcuiva este mai puţin corect decât al dumneavoastră, acceptaţi ideile noi alături de ale dumneavoastră. Apoi apreciaţi meritele ambelor abordări şi sugeraţi o alternativă şi mai bună. În loc să spuneţi: „Nu sunt de acord cu tine", spuneţi: „Înţeleg; aş vrea să luăm în considerare şi alte puncte de vedere."

Responsabilitate

Recomandăm: George R. Walther. Influenţa limbajului pozitiv – Stăpâneşte puterea limbajului pozitiv, limbajul succesului. Bucureşti: Curtea Veche, 2008
50 de expresii ale limbajului pozitiv (continuare…)

4. CEI CARE FOLOSESC UN LIMBAJ POZITIV... ÎŞI ASUMĂ RESPONSABILITATEA

24. Aveţi grijă pe cine arătaţi cu degetul!
Atenţie la degetul arătător! Ori de câte ori vă auziţi (sau vă vedeţi) dând vina pe altcineva sau susţinând că un lucru este responsabilitatea altcuiva, concentraţi-vă asupra celor trei degete care arată spre dumneavoastră. În loc să spuneţi: „Mă superi atunci când...", spuneţi: „Mă simt supărat când..."

25. Folosiţi timpul pe care-l aveţi la dispoziţie
Renunţaţi la expresiile care sugerează că nu aveţi nici un control asupra timpului dumneavoastră — că nu aveţi destul timp. Asumaţi-vă responsabilitatea prin limbajul dumneavoastră. În loc să spuneţi: „Pur şi simplu nu pot să fac faţă; n-am destul timp", spuneţi: „Mă voi descurca, dacă-mi gestionez timpul şi renunţ la proiectele mai puţin urgente."

26. Nu contează ce vi se întâmplă, ci cum reacţionaţi la aceasta
Asumaţi-vă responsabilitatea faţă de situaţia dumneavoastră din prezent şi luaţi decizia să mergeţi înainte, în loc să vă risipiţi energia dând vina pe situaţia curentă sau pe împrejurările din trecut. În loc să spuneţi: „N-am ce să fac; nu e vina mea", spuneţi: „Este reponsabilitatea mea să schimb lucrurile."

27. Poţi conta pe mine
Chiar dacă s-ar putea să nu fiţi persoana care se va ocupa personal de o anumită sarcină, asumaţi-vă responsabilitatea atunci când vă oferiţi să ajutaţi pe cineva. În loc să spuneţi: „Nu este domeniul meu. Va trebui să găsiţi pe altcineva care să vă ajute”, spuneţi: „Ca să vă ajut, voi transmite mesajul dumneavoastră la departamentul potrivit.”

28. Alegeţi să pierdeţi?
Evitaţi limbajul „victimei”; recunoaşteţi că sunteţi responsabil, folosind cuvântul „aleg”. Când nu sunteţi mulţumit de felul cum stau lucrurile, alegeţi să le schimbaţi. In loc să spuneţi: „Nu pot schimba lucrurile. Nu e vina mea că am ajuns aici”, spuneţi: „Aleg să fac tot ce pot în această situaţie.”

Revenire


Recomandăm: George R. Walther. Influenţa limbajului pozitiv – Stăpâneşte puterea limbajului pozitiv, limbajul succesului. Bucureşti: Curtea Veche, 2008
50 de expresii ale limbajului pozitiv (continuare…)

3. CEI CARE FOLOSESC LIMBAJUL POZITIV... ÎŞI REVIN RAPID

18. Oare istoria se repetă?
Atunci când vă confruntaţi cu un „eşec", vedeţi ce lecţii puteţi învăţa din experienţa respectivă. În loc să spuneţi: „Am dat greş", spuneţi: „Iată ce am învăţat..."

19. Pe jumătate gol sau pe jumătate plin?
Reformulaţi reacţiile negative faţă de evenimentele neaşteptate şi spuneţi: „Asta-i o veste grozavă, înseamnă că...", apoi căutaţi posibilele consecinţe pozitive. În loc să spuneţi: „Prevăd că această întorsătură a evenimentelor va avea consecinţe cât se poate de negative", spuneţi: „Prevăd că această întorsătură a evenimentelor va avea consecinţe cât se poate de pozitive."

20. Numai de-aş fi...
Concentraţi-vă atenţia — şi limbajul — asupra a ceea ce veţi face pentru a vă modela viitorul într-o manieră pozitivă. Nu vă ataşaţi de trecutul care nu mai poate fi schimbat, vorbind despre ceea ce ar fi putut să fie. În loc să spuneţi: „Numai de-aş fi...", spuneţi: „începând de acum, voi..."

21. Să o iei de la început
Când treceţi printr-o perioadă dificilă, transpuneţi-vă afirmaţiile într-un limbaj pozitiv şi rostiţi-le cu voce tare. Nu vă mulţumiţi să gândiţi; treceţi la fapte. În loc să vă gândiţi: „Sunt un ratat", spuneţi: „Sunt un învingător."

22. Ne vom reveni
Când vă daţi seama că descrieţi o situaţie dificilă ca pe un dezastru final, reformulaţi-vă descrierea într-un mod care sugerează că vă veţi reveni şi veţi merge mai departe. În loc să spuneţi: „Mă scufund", spuneţi: „Îmi voi reveni."

23. S-a terminat!
Când lucrurile par să se precipite către un final dezastruos, opriţi-vă şi întrebaţi-vă: „Care e cel mai rău lucru ce se poate întâmpla?" Acceptaţi această eventualitate ca şi cum deja s-ar fi adeverit şi spuneţi-vă: „Asta este, s-a terminat." Apoi treceţi la treabă şi folosiţi-vă energia ca să creaţi un rezultat pozitiv. În loc să spuneţi: „E îngrozitor şi s-ar putea să fie şi mai rău", spuneţi: „Chiar dacă s-ar întâmpla tot ce poate fi mai rău, o să supravieţuiesc. Aşa că n-are nici un rost să-mi fac griji. Asta este; s-a terminat. Acum mă voi strădui să îmbunătăţesc situaţia."

Apreciere


Recomandăm: George R. Walther. Influenţa limbajului pozitiv – Stăpâneşte puterea limbajului pozitiv, limbajul succesului. Bucureşti: Curtea Veche, 2008
50 de expresii ale limbajului pozitiv (continuare…)

2. CEI CARE FOLOSESC LIMBAJUL POZITIV... ÎI APRECIAZĂ PE CEI CARE MERITĂ

12. Ce scuză aveţi?
Încetaţi să mai găsiţi justificări şi să vă cereţi scuze pentru cusururi imaginare. Schimbaţi-vă sau uitaţi de „problema" dumneavoastră. În loc să spuneţi: „îmi cer scuze pentru maşina mea/părul meu/casa mea", nu spuneţi nimic!

13. E doar părerea mea
Nu sunteţi o persoană neglijabilă din nici un punct de vedere. Vorbiţi cu încredere şi mândrie despre dumneavoastră, despre convingerile şi realizările dumneavoastră. În loc să spuneţi: „Eu sunt doar...", spuneţi: „Eu sunt..."

14. E vorba de „noroc" sau de eforturile dumneavoastră?
Când vă bucuraţi de succes, recunoaşteţi cu modestie rolul pe care l-aţi jucat în obţinerea acelor realizări, atât faţă de dumneavoastră înşivă, cât şi faţă de ceilalţi. În loc să spuneţi: „Am avut noroc", spuneţi: „Am făcut planuri bune şi am muncit din greu."

15. Ceea ce ei nu ştiu n-are cum să-i afecteze
Probabil că sunteţi cel mai aspru critic al dumneavoastră. Mai bine bucuraţi-vă de tot ceea ce ştiţi să faceţi. În loc să spuneţi: „Nu mă prea pricep la asta", apucaţi-vă de treabă fără să vă cereţi scuze întruna.

16. Ken şi Spencer aveau dreptate!
Acordaţi-vă răgazul să faceţi complimente oamenilor şi să-i apreciaţi pentru realizările lor, mai ales când nu se aşteaptă la asta. In loc să spuneţi: „Fiica mea mă ajută foarte mult prin casă", spuneţi: „Draga mea, îmi eşti de mare ajutor prin casă şi apreciez asta."

17. Ai vârsta pe care ţi-o dai
Folosiţi expresii neutre sau pozitive cu referire la înaintarea în vârsta. Nu vă erodaţi vitalitatea vorbind negativ despre îmbătrânire. In loc să spuneţi: „Mă simt din ce în ce mai rău. Îmbătrânesc", spuneţi: „Mă simt bine."

Aşteptări pozitive


Recomandăm: George R. Walther. Influenţa limbajului pozitiv – Stăpâneşte puterea limbajului pozitiv, limbajul succesului. Bucureşti: Curtea Veche, 2008

Una dintre cele mai bune cărţi axate pe comunicarea eficientă şi pe impactul acesteia asupra mentalităţii noastre sau a interlocutorilor noştri. Cartea prezintă 50 de expresii ale limbajului pozitiv şi autorul ne garantează că simpla folosire a lor “va avea un efect miraculos asupra comportamenului propriu”.
“Amintiţi-vă că limbajul pozitiv nu este o destinaţie finală. Este o călătorie continuă – aşa că bucuraţi-vă de ea!” (George R. Walther)

1. CEI CARE FOLOSESC LIMBAJUL POZITIV... PROIECTEAZĂ AŞTEPTĂRI POZITIVE

1. Mi-ar face plăcere să...
De fiecare dată când începeţi să spuneţi „Va trebui să", înlocuiţi aceste cuvinte cu o expresie care arată că „vă va face plăcere să". Observaţi schimbarea pe care o produce în dispoziţia dumneavoastră şi în atitudinea celorlalţi faţă de dumneavoastră.În loc să spuneţi: „Va trebui să fac aceasta", spuneţi: „Voi face aceasta cu plăcere."

2. Veţi încerca sau veţi FACE?
Spuneţi-vă dumneavoastră înşivă şi tuturor celorlalţi ceea ce veţi face, nu ceea ce veţi încerca să faceţi. În loc să spuneţi: „Voi încerca să fac acest lucru", spuneţi: „Voi face acest lucru."

3. Spuneţi ce anume vreţi să faceţi
Folosiţi „Vreau să" pentru a descrie rezultatele pozitive pe care vi le imaginaţi, în loc să spuneţi ceea ce „n-aţi vrea" să se întâmple. In loc să spuneţi: „N-aş vrea să-ţi dau informaţii greşite", spuneţi: „Vreau să te ajut să obţii informaţiile corecte."

4. N-am mai făcut asta şi POT să...
Când vă descrieţi abilităţile faţă de dumneavoastră înşivă sau faţă de altcineva, eliminaţi „Nu pot" din vocabular, în loc să spuneţi: „Nu pot face asta", spuneţi: „Încă n-am făcut asta şi pot să o fac."

5. Refuzaţi să fiţi neajutorat
Dacă simţiţi că sunteţi bolnav, combinaţi îngrijirea medicală cu acţiunea personală. Folosiţi-vă limbajul pentru a promova o atitudine pozitivă şi pentru a vă întări capacitatea naturală a trupului de a combate maladia. În loc să spuneţi: „Starea mea este fără speranţă; nu o pot schimba", spuneţi: „Îmi pot îmbunătăţi calitatea vieţii."

6. „Când", nu „dacă"
Când vă auziţi începând o întrebare cu „dacă...", reformulaţi-o astfel încât să reflecte o aşteptare pozitivă. În loc să spuneţi: „Mă întrebam dacă puteţi să...?", spuneţi: „Când veţi...?"

7. Nu-i nici o problemă!
Înlocuiţi cuvântul „problemă" cu „provocare" sau „ocazie" şi concentraţi-vă pe găsirea unor soluţii. În loc să spuneţi: „Mi-e teamă că va fi o problemă", spuneţi: „Pare să fie o provocare interesantă."

8. Profeţiile cu privire la propria persoană se împlinesc
Înlocuiţi obişnuitele expresii care vă limitează cu afirmaţii care vă dau putere. În loc să spuneţi: „Nu mă pricep la asta", spuneţi: „Devin mai bun la asta."

9. Faceţi-vă investiţiile profitabile!
Înlocuiţi cuvântul „cheltuială" cu „investiţie" atunci când vorbiţi despre cum vă veţi folosi timpul, banii şi alte resurse. În loc să spuneţi: „Voi cheltui bani şi timp pe nişte cursuri", spuneţi: „Voi investi bani şi timp în cursuri, ca să fiu pregătit să avansez în cariera mea."

10. Nimic nu este imposibil
Înlăturaţi cuvântul „imposibil" din vocabularul dumneavoastră. Folosiţi o expresie pozitivă şi mai corectă pentru a descrie ceea ce, în aparenţă, nu puteţi realiza. În loc să spuneţi: „Este imposibil", spuneţi:„Va fi nevoie de eforturi deosebite, dar e posibil."

11. Copiii sunt numai urechi
Fiţi deosebit de atent să folosiţi un limbaj pozitiv ori de câte ori vă aflaţi în preajma copiilor. Daţi-le un exemplu bun şi ajutaţi-i să-şi modeleze viitorul, vorbind pozitiv cu şi despre ei. În loc să spuneţi: „Eşti un copil rău şi dai mereu de bucluc", spuneţi: „Eşti un copil bun şi purtarea asta nu este aceptabilă."

vineri, 5 martie 2010

Împotriva deprimării, tristeţii...



PASTILĂ PSIHOLOGICĂ ÎMPOTRIVA DEPRIMĂRII, DEPRESIEI, TRISTEŢII

Atunci când apare această problemă, se citeşte zilnic, dimineaţa şi seara înainte de culcare, şi ori de câte ori este nevoie pe parcursul zilei!!!

„Mi-aş dori ca situaţia să fie alta, însă ştiu că dorinţa mea nu devine obligatoriu realitate doar pentru că vreau eu asta.”

„Pot să accept că în viaţă mi se întâmplă şi lucruri pe care nu le doresc, deşi este trist.”

„Am greşit comportându-mă astfel, însă eu rămân întotdeauna o persoană valoroasă, prin simplul fapt că sunt om.”

„Poate că această reacţie a mea este o dovadă de slăbiciune, însă asta nu arată valoarea mea ca persoană.”

„Chiar dacă nu mă descurc întotdeauna aşa de bine cum mi-aş dori, rămân o persoană bună şi valoroasă.”

„Sunt mulţumit de mine, deşi ştiu că nu sunt perfect.”


Material elaborat de prof. univ. dr. Daniel David (vezi Tratat de psihoterapii cognitive şi comportamentale; Polirom, 2006) pe baza teoriei şi terapiei raţional-emotive şi cognitiv-comportamentale şi a materialelor similare elaborate de Albert Ellis.

Împotriva anxietăţii, panicii...



PASTILĂ PSIHOLOGICĂ ÎMPOTRIVA ANXIETĂŢII, PANICII, FRICII, NELINIŞTII

Atunci când apare această problemă, se citeşte zilnic, dimineaţa şi seara înainte de culcare, şi ori de câte ori este nevoie pe parcursul zilei!!!

„Mi-aş dori ca situaţia să fie alta, însă ştiu că dorinţa mea nu devine obligatoriu realitate doar pentru că vreau eu asta.”

„Pot să accept că în viaţă mi se pot întâmpla şi lucruri pe care nu le doresc, deşi este neplăcut şi am făcut tot posibilul ca să le evit.”

„Este extrem de neplăcut că mi s-a întâmplat aşa ceva, însă nu este cel mai rău lucru care mi s-ar fi putut întâmpla.”

„Cred că pot face faţă şi la situaţii mai rele decât cea în care mă găsesc acum.”

„Este extrem de neplăcut, însă nu catastrofal dacă în această situaţie nu voi putea deţine controlul aşa cum mi-aş dori.”

„Este rău, dar nu dezastruos să trăieşti astfel de emoţii.”

„Este neplăcut, dar nu catastrofal să ai astfel de gânduri.”

Material elaborat de prof. univ. dr. Daniel David (vezi Tratat de psihoterapii cognitive şi comportamentale; Polirom, 2006) pe baza teoriei şi terapiei raţional-emotive şi cognitiv-comportamentale şi a materialelor similare elaborate de Albert Ellis.

Împotriva furiei, frustrării...



PASTILĂ PSIHOLOGICĂ ÎMPOTRIVA FURIEI, NEMULŢUMIRII, AGRESIVITĂŢII, IRITĂRII, FRUSTRĂRII

Atunci când apare această problemă, se citeşte zilnic, dimineaţa şi seara înainte de culcare, şi ori de câte ori este nevoie pe parcursul zilei!!!

„Mi-aş dori ca situaţia să fie alta, însă ştiu că dorinţa mea nu devine obligatoriu realitate doar pentru că vreau eu asta.”

„Pot să accept că în viaţă mi se întâmplă şi lucruri pe care nu le doresc, deşi este neplăcut.”

„Pot suporta să mi se întâmple aşa ceva, deşi nu îmi doresc şi nu îmi place.”

„Pot tolera ceea ce simt, chiar dacă nu simt ceva plăcut.”

„Pot să suport prezenţa acestui gând, deşi nu îmi place.”

„Pot accepta că am făcut asta chiar dacă preferam să nu o fac.”

„Pot accepta comportamentul celorlalţi, chiar dacă aceştia nu fac întotdeauna ce mi-aş dori eu.”

Material elaborat de prof. univ. dr. Daniel David (vezi Tratat de psihoterapii cognitive şi comportamentale; Polirom, 2006) pe baza teoriei şi terapiei raţional-emotive şi cognitiv-comportamentale şi a materialelor similare elaborate de Albert Ellis.