Clasa a VII -a B
marți, 2 iunie 2026
Ora de consiliere: OSP
Clasa a VIII - a A
Oferte educaționale
Rute: liceu teoretic, vocațional, tehnologic, dual
Fișa de opțiuni
luni, 1 iunie 2026
joi, 28 mai 2026
miercuri, 27 mai 2026
Ora de consiliere... la cls 8
26.05 - 8 C
27.05 - 8 D
27.05 - 8 B
27.05 - 8 B
Orientarea școlară și profesională
Tipuri de licee
Broșura Admitere
Pregătirea psihologică pentru examen
marți, 19 mai 2026
Ora de consiliere: Oprim bullyingul atunci când suntem prieteni!
clasa a VI-a B, Oprim bullyingul atunci când suntem prieteni!
Ora de consiliere: Găsește cuvântul! (exercițiul 2)
Găsește răspunsul corect!
SITUAȚIA 1:
Un coleg este împins și ceilalți râd.
A. Râzi și tu
B. Te faci că nu vezi
C. Spui „oprește-te” sau anunți un adult
SITUAȚIA 2:
Pe grupul clasei apar glume despre un coleg.
A. Dai like
B. Ignori
C. Spui că nu e ok
SITUAȚIA 3:
Un coleg este exclus dintr-un joc.
A. Te alături grupului
B. Nu te implici
C. Îl inviți să participe
SITUAȚIA 4:
Un elev este jignit zilnic.
A. Spui „nu e treaba mea”
B. Pleci
C. Vorbești cu el sau cu un adult
SITUAȚIA 5:
Cineva filmează o situație de bullying.
A. Distribui clipul
B. Nu faci nimic
C. Spui să se oprească
Formează cuvântul, urmând regulile:
Răspunsul 1 A - n, 1 B - d, 1 C - c, 2 A - b, 2 B - e, 2 C - u, 3 A - f, 3 B - j, 3 C - r, 4 A - h, 4 B - i, 4 C - a, 5 A - l, 5 B - m, 5 C - j
Ora de consiliere: Rezolvă exercițiul "ascuns" în codul QR! (exercițiul 4)
Scanează codul QR și rezolvă exercițiul.
Potrivește corect situațiile cu reacțiile potrivite.
Ora de consiliere: Găsește obiectul! (exercițiul 3)
Găsiți 5 obiecte din clasă.
Fiecare obiect trebuie să înceapă cu una dintre literele cuvântului.
C
U
R
A
J
REGULI:
• Obiectele trebuie să existe în clasă.
• Trebuie să fie reale, nu inventate.
• Aveți voie să vă mișcați și să căutați.
Ora de consiliere: Un mesaj pentru NOI (Exercițiul 1)
Citeṣte textul:
Andrei: Ai văzut cum citește la oră? 😂
Mara: Da… mereu se blochează.
Radu: E chiar penibil uneori.
Andrei: Nu înțeleg de ce mai răspunde.
Mara: Hai, lasă, nu e de el școala.
Radu: Ar trebui să stea mai în spate.
Andrei: Sau să nu mai vină deloc.
Teo: Hai să ne Oprim puțin!
Mara: Ce?
Teo: Nu e ok ce faceți!
Radu: Hai, mă, glumim și noi.
Teo: Pentru el nu e o glumă, e Bullying!
Andrei: Exagerezi.
Teo: Nu, chiar deloc.
Teo: Atunci poate ar fi mai bine să-l primim în grupul nostru.
Mara: Serios? Când?
Teo: Da, poate are nevoie de ajutor.
Radu: Sau de mai multă răbdare.
Teo: Exact… și de respect. Și noi putem alege cum ne purtăm…Putem să fim mai atenți unii cu alții…
Și poate chiar să fim răbdători.
Andrei: Nu știu ce să zic. Suntem ok cu asta?
Teo: Încearcă doar să te gândești cum te-ai simți în locul lui, dacă cineva te-ar trata așa cum am făcut noi până acum…
Mara: Hmm…
Teo: Uneori e suficient să nu râzi… Sau măcar să nu ignori…Pentru că lucrurile se schimbă când alegem să fim prieteni.
.........................
INDICIU:
• Există 6 cuvinte ascunse.
• Primul cuvânt începe cu litera „O”.
• Privește literele MAI EVIDENTIATE în text ca să găsești cuvintele ascunse.
SCRIE PROPOZIȚIA COMPLETĂ PE FOAIE, folosind acele cuvinte.
joi, 14 mai 2026
Ora de consiliere: Lucru în echipă
Lucrul în echipă presupune colaborarea a
doi sau mai mulți oameni.
Elementele
cheie pe care le presupune munca în echipă:
Obiectiv comun: Toți
membrii lucrează pentru același scop, asumându-și responsabilitatea pentru
rezultat.
Comunicare deschisă/eficientă: Schimbul
constant de informații, idei, feedback (pozitiv).
Împărțirea
sarcinilor/responsabilităților (Roluri clare): Fiecare membru știe
ce are de făcut, utilizându-și abilitățile specifice.
Susținere reciprocă: Membrii se
ajută pentru a depăși obstacolele și pentru a respecta termenele limită.
Sinergie:
Capacitatea de a obține rezultate mai bune împreună decât suma rezultatelor
individuale.
Încredere și respect: Crearea
unui mediu de lucru pozitiv, fără a da vina pe alții pentru greșeli.
Beneficiile
principale:
Productivitate crescută: Sarcini
finalizate mai rapid. Îmbunățățește rezolvarea problemelor.
Inovație: Perspective
variate duc la soluții mai bune.
Morala ridicată:
Camaraderie și reducerea stresului individual
Schimbări mici, diferențe mari. Ghid de disciplină pozitivă
Aici:
https://cjrae-ab.ro/wp-content/uploads/2020/03/Brosura_Ghid_de_disciplina_pozitiva.pdf
Cuprinsul ghidului:
De ce este nevoie să disciplinăm copiii?
Ce este disciplinarea pozitivă?
Diferența între pedeapsă şi consecință • Ce faci când îți disciplinezi copilul pozitiv? • Cinci aspecte cheie ale metodelor de disciplină pozitivă care te vor ajuta • Diferența dintre pedeapsă şi consecință
Prima copilărie: de la unu la trei ani • Rolul atașamentului în dezvoltarea copilului • Rolul jocului în dezvoltarea copilului
A doua copilărie: de la trei la şase ani
A treia copilărie: de la șase la doisprezece ani
Pubertatea şi adolescența (14 - 24/25 ani)
Provocările rolului de părinte • De ce se comportă copilul meu așa? • Gândesc- Simt-Acționez • ”Manifestări de temperament” în public
În încheiere despre... disciplinarea copiilor mici • Metode prin care se poate încuraja participarea copilului la viața familiei
ANEXĂ: Jocuri și activități distractive pentru copii de diferite vârste
Metode de reducere a anxietății. Exerciții de respirație
Exercițiile de respiație urmăresc sa
înlocuiască respirația superficială și sacadată pe care o simți când ești
stresat cu una profundă, denumită și respirație abdominală. Există numeroase
posibilități de a dobândi o respirație profundă.
Tehnica bambusului
Presupune să inspiri cât mai adânc și apoi
să expiri treptat, dând aerul afară pe segmente, cu o pauză de o secundă între
ele (așa cum tulpina de bambus este formată din câteva segmente întrerupte
între ele așa trebuie să fie și expirația). Procedând astfel elimini mult mai
mult aer decât atunci când expiri tot aerul odată.
Expirația dublă
Inspiră pe nas cât mai adânc, numărând în
gând până la 4 și apoi țineți respirația, cât timp numeri tot până la 4. Apoi
expiră pe gură, numărând în gând până la 8. Alternează această secvență de respirație
timp de câteva minute.
Respirație alternativă
Acoperă-ți cu degetul o nară, inspiră
adânc și apoi expiră pe gură. După ce respiri de câteva ori astfel schimbă nara
și repetă același lucru. Se spune că acest exercițiu stimulează alternativ
ambele emisfere cerebrale.
Respirația abdominală
Pune-ți mâna pe abdomen și imaginează-ți
că acolo este un balon care se umple și se golește încet de aer. Imaginează-ți
că atunci când inspiri în interior intră o stare de bine și tensiunile sunt
eliminate pe măsură ce expiri.
Metode de reducere a anxietății. Relaxarea progresivă a mușchilor
Această tehnică presupune concentrarea
atenției asupra propriului corp, astfel încât să alungăm tensiunea din mușchi
și să dobândim o stare de relaxare.
Mai întâi așează-te întins sau într-o
poziție comodă și respiră de câteva ori adânc.
Apoi, începând de la vârful piciorului,
fii atent la felul în care se simte fiecare parte a corpului tău.
Dă-ți timp să te gândești câteva momente
asupra fiecărei părți a corpului, fără să te grăbești: fii conștient de toate
senzațiile care apar în acea zonă, fără să încerci să le schimbi. Este ca și
când ai fi un simplu martor la ce se întâmplă în corpul tău: pot fi senzații de
greutate, tensiune, furnicături, relaxare, etc.
După etapa de conștientizare urmează etapa
de relaxare: imaginează-ți că mușchii devin tot mai moi și mai grei. Cât timp
îți induci acesată senzație respiră adânc și liniștit.
După ce ai relaxat toate părțile corpului
mai stai câteva secunde și fii atent la respirația ta, care este tot mai
liniștită. Apoi, progresiv, începe să îți miști mâinile, picioarele, gâtul,
dezmorțește-te și revino la starea ta naturală.
Puncte de vedere (Fulgul de nea)
Obiective:
conștientizarea diferențelor interindividuale;
acceptarea modurilor diferite de a privi lucrurile.
Material: coli A4.
Descriere: Pentru început,
fiecare elev, primește câte o coală de hârtie de preferință A4. În timpul
desfășurării primei faze a exercițiului, elevii nu au voie să comunice între
ei, nici să pună întrebări sau să ceară lămuriri moderatorului. Acest lucru
este esențial pentru bunul mers al activității.
Fiecare având coala în mână, va
primi următoarele instrucțiuni: „Îndoiți coala de hârtie în două! ” „Rupeți
colțul din dreapta sus! ” „Îndoiți din nou coala! ” „Acum rupeți colțul din
stânga! ” „Îndoiți încă o dată foaia! ” „Rupeți colțul din dreapta jos! ” (
După terminarea instrucțiunilor,
fiecare își va desface coala și o va arăta întregului grup (ridicând-o de
exemplu deasupra capului).
Discuțiile care vor urma, au la
bază ideea că, deși toți au auzit aceleași instrucțiuni, fiecare le-a pus în
practică în alt mod, obținând rezultate diferite.
Concluzia poate fi extrapolată la
situații de viață când persoane diferite reacționează diferit la situații
similare.
Prin acest exercițiu se poate accentua ideea
de acceptare a diversității în percepție și gândire, valoarea egală a punctelor
diferite de vedere.
Valorile mele
Aşază în ordinea importanţei (de la cea mai importantă la cea mai puţin importantă) valorile prezentate mai jos. Care este cea mai importantă valoare pentru tine? Pe a doua coloană ordonează valorile aşa cum ar răspunde prietenul/ prietena ta cea mai bună (mama).
a avea bani să-mi cumpăr ceea ce-mi doresc;
a avea o prieten/un prietenă
a merge în excursii pe munte;
a avea mulţi prieteni;
a citi multe cărţi preferate;
a avea note mari;
a fi un bun sportiv;
a fi în pas cu moda;
a-mi dedica timpul dezvoltării mele spirituale;
a fi de ajutor prietenilor şi familiei.
Caracteristici principale ale elevului anxios. Strategii de intervenție în mediul școlar
Anxietatea este o tulburare
emoţinală manifestată prin stare de teamă, panică şi/sau blocaje emoționale şi
acţionale.
Anxietatea excesivă poate fi
generată de:
- o educaţie inadecvată în
copilăria timpurie (contactul cu stiluri de viaţă şi gândire dăunătoare -
vicii, agresivitate);
- relaţii tensionate cu adulţii,
până la abuz asupra copilului;
- traume psihice;
- predispoziţii anxioase
accentuate de atitudinea părinţilor.
Caracteristici principale ale
elevului anxios:
- are frecvente stări de panică
ce produc fie blocaje acţionale sau verbale, fie o agitaţie excesivă;
- are un stil de gândire
irațional și negativist;
- relaţionează greu cu ceilalţi
(profesori, colegi), tinzând să se izoleze;
- îi este teamă de schimbare şi
noutate, adoptând un comportament rutinier;
- are dificultăți de învăţare (pe fondul concentrării scăzute a atenției și a problemelor de
memorare);
- este hipersensibil la evaluări
negative.
Dificultăți pe care le întâmpină:
Gândire: rigidă; transferă greu
cunoştinţele la situaţii/domenii noi, dar poate învăţa prin exersare şi
repetiţie;
Invăţare și înțelegere:
dezorganizate din cauza emoţiilor şi a fricii;
Abordarea sarcinilor: evită
sarcinile noi, necunoscute, se teme de eşec;
Atenție: capacitate de
concentrare redusă;
Afectivitate: emoții intense și
dezadaptative;
Energie psihică: rezistenţa la
efort intelectual scăzută, are nevoie de pauze de relaxare mai lungi şi mai dese.
Strategii și intervenții utile:
a. Crearea unui climat
educațional pozitiv:
- manifestarea de către profesor
a unei atitudini afective pozitive: bunăvoinţă, încurajare, susţinere;
- crearea unei atmosfere de
învăţare destinsă, relaxantă (prin aplicarea unor metode activ- participative
care să ofere plăcere și siguranță – jocuri educative, activități practice
necompetitive/lucru în echipă, scenete, activități pe fundal sonor)
- promovarea unei atitudini
prietenoase şi cooperante din partea colegilor.
b. Identificarea sursei stărilor
de anxietate și a factorilor care o mențin
ex: stil de gândire irațional,
catastrofic, reacții emoționale dezadaptative etc.
c. Diminuarea / eliminarea
surselor și factorilor anxietății, dezvoltarea unor stări emoționale adaptative:
- reducerea efectului gândurilor
negative, generatoare de frică prin alternarea lor cu gânduri realiste;
- exersarea autocontrolului emoțional
prin tehnici de relaxare zilnică și de control al respirației;
- autosugestia pozitivă în
situaţia atacurilor de panică (ex: prin
folosirea de către elev a devizei „Eu pot” repetată în faţa oricărei
dificultăţi.);
- formarea obişnuinţei de a-şi
propune scopuri realiste și de a face pași mici, realizabili;
- formarea obișnuinței de a interpreta
greșeala ca un feed-back și nu ca un eșec;
- oferirea de către profesor a
unor cerinţe cu dificultate gradată - se începe cu sarcini simple care să îi
asigure succesul şi încrederea în sine;
- implicarea elevului anxios
preponderent în activităţi de grup (implicarea receptivă a unor prieteni
importanţi poate ajuta elevul să simtă că nu este izolat datorită anxietăţii);
- oferirea în cadrul structurii
orei a unei zone de stabilitate – programarea într-o anumită perioadă a orei a
unor scurte activităţi relaxante care să-l ajute pe elev să se desfăşoare.
Ora de consiliere: Antrenamentul abilităților sociale. Tehnici (L10)
Tehnica
„Înceţoşarea”
Este o tehnică ce îl ajută pe copil să facă faţă
criticii, tachinării şi batjocoririi prin reducerea conflictului. Înceţoşarea
implică aprobarea verbală a remarcii critice sau a unei părţi din critică într-o manieră calmă şi neutră.
Copilul nu este nevoit să se apere sau să lupte. Agresorul e luat prin surprindere. Nu oferă posibilitatea de escaladare a conflictului.
!!!
Atenţie la diferenţa între realitate şi comentariile verbale utilizate ca armă
împotriva atacului.
Înceţoşarea este făcută prin aprobarea unei părţi
sau a întregului comentariu realizat de interlocutor sau prin a face o remarcă, pe un ton calm și neutru, de tipul: „Ai putea să ai dreptate în privinţa asta.”
sau „S-ar putea să fie aşa.”
Ex: Arăţi ciudat în blugii ăia, nimeni nu poartă aşa blugi.
S-ar putea să ai dreptate, nu mai găseşti aşa blugi.
Ignorarea
Ignorarea este probabil
cea mai eficientă metodă de a trata agresiunea verbală şi gesturile agresive.
Ignorarea trebuie să fie consecventă pentru a da rezultate.
Recomandări:
-
Nu privi în
ochii agresorului sau nu-i da de înţeles că i-ai observat prezenţa.
-
Imaginează-ţi
un scut în jurul tău, care te protejează împotriva atacurilor verbale.
-
Vizualizează
culoarea şi forma scutului şi imagineză-ţi că vorbele se lovesc de scut şi
ricoşează fără să ajungă la tine sau să-ţi facă vreun rău.
-
Exersează o
figură plictisită sau plină de dispreţ, pentru a-ţi controla orice semn de
disconfort.
-
Imaginează-ţi
agresorul într-o postură jenantă, cum ar fi să fi uitat să se îmbrace cu
pantalonii sau că este plin de negi pe toată faţa.
Metoda de
restructurare cognitivă poate ajuta la reducerea agresivităţii verbale, iar
metoda jocului de rol ajută la desensibilizarea copilului faţă de efectele
agresiunii verbale şi la construirea încrederii în abilitatea de a coopera.
-
Folosiţi un
comportament nonverbal încrezător şi impunător.
-
Exprimaţi-vă
ideile clar şi simplu.
-
Prin
înceţoşare, confirmaţi parţial sau integral argumentul agresorului într-un mod
neutru.
-
Încercaţi să
nu păreţi nervos sau înspăimântat şi nu vă implicaţi în dispută.
-
Un răspuns
glumeţ poate pune în defensivă cealaltă persoană.
Exerciții specifice. Jocuri de rol - diferite situații, emoții (se înregistrează, se analizează)
Temă pentru acasă: Uită-te la câteva seriale şi notează cele mai bune replici.
! Situaţia trebuie să fie amuzantă şi degajată, nu
defavorabilă pentru atacator.
Ora de consiliere: Antrenamentul abilităților sociale. Asertivitatea (L8 - 9)
A fi asertiv reprezintă un mod de comportament şi de gândire, pe care o persoană ar trebui să îl manifeste în situaţiile în care este nevoită să-şi exprime sentimentele, să solicite sau să refuze ceva.
O persoană asertivă va recunoaşte şi va dezvălui celorlalţi ceea ce gândeşte, simte şi doreşte într-o anumită situaţie, respectând nevoile celorlalte persoane.
O persoană asertivă va fi capabilă să comunice deschis,
direct şi clar, fiind mai degrabă activă în urmărirea propriilor scopuri decât
pasivă şi neajutoarată. Poate să înveţe să-şi accepte propriile limite şi pe
cele ale situaţiei cu care se confruntă şi să fie conştientă că nu poate să
câştige întotdeauna.
Antrenamentul asertiv presupune:
- Înţelegerea legăturii dintre comportamentul pasiv şi emoţiile negative (Cum te-ai simţit în situaţiile în care nu ai reuşit să-ţi aperi punctul de vedere?).
-
Recunoaşterea drepturilor şi a responsabilităţilor
personale.
Drepturile implică
o balanţă între îndeplinirea nevoilor personale şi satisfacerea nevoilor
celorlalţi.
Drepturile nu sunt
absolute şi se pot schimba în funcţie de timp, loc şi împrejurări.
Drepturile mele:
Am dreptul să fiu
în siguranţă şi să nu fiu rănit.
Am dreptul să cer
ceea ce am nevoie.
Am dreptul să fac
greşeli.
Am dreptul să refuz
lucrurile care mi se pare că îmi ameninţă siguranţa sau care simt că sunt
greşite.
Am dreptul să fac
ceea ce îmi place.
Responsabilităţile mele:
Ar trebui să îi
tratez pe ceilalţi cu respect.
Nu ar trebui să-i
rănesc sau să-i jignesc pe ceilalţi.
Ar trebui să încerc
să respect nevoile şi dorninţele celorlalte persoane.
Ar trebui să le
permit celorlalte persoane să greşească.
Ar trebui să le
permit celorlalte persoane să aibă idei şi opinii diferite de ale mele.
- Învăţarea diferenţei dintre asertivitate, pasivitate şi comportament agresiv.
-
Dezvoltarea abilităţilor nonverbale de
comportament asertiv.
Exerciții specifice. Jocuri de rol
Ghici cine sunt eu? (comportament pasiv, agresiv, asertiv)
Comportament nonverbal asertiv
Comportament verbal asertiv
Situații de viață/ scenarii pentru joc de rol. Formulați răspunsuri aserive pentru situații date. (se înregistrează, se analizează filmarea)
Temă pentru acasă: Uită-te la câteva seriale şi notează cele mai bune replici.
Ora de consiliere: Antrenamentul abilităților sociale. Conversația (L7)
Abilităţi conversaţionale:
- salutul şi prezentările,
- iniţierea şi
întreţinerea unei conversaţii
Exerciții specifice. Jocuri de rol
Prezentările
Scenarii de viață (se înregistrează, se analizează filmarea)
Ora de consiliere: Antrenamentul abilităţilor sociale. Vocea (L6)
Abilităţi legate de caracteristicile vocii:
- tonul,
- volumul,
- înălţimea,
- frecvenţa vorbirii
- claritatea
Actor pe scenă - diferite situații, emoții (se filmează, se analizează)
Discutând despre pasiuni personale
Citim povești
Ora de consiliere: Antrenamentul abilităților sociale. Utilizarea limbajului nonverbal (L5)
Abilităţi legate de utilizarea limbajului non-verbal:
- contactul vizual
- postura
- expresiile faciale
Exerciții specifice. Jocuri de rol
Conversații pe teme date (filmate și analizate)
Statuia
Mima
Jocul privirii
Temă pentru acasă:
Presupune exersarea
contactului vizual, a posturii corespunzătoare şi a expresiei faciale
prietenoase în diferite situaţii!
Ex. Merg la magazinul şi întreb vânzătorul dacă au produsul pe care îl doresc. Folosesc o
expresie facială prietenoasă, contact vizual bun şi o postură potrivită.
Ora de consiliere: Expunerea... (L4)
Înfruntarea temerilor mele, treaptă cu treaptă. Expunerea – confruntarea cu stimulii anxiogeni
Tehnici:
- expunerea gradată
- desensibilizarea sistematică
- terapia prin imersiune (flooding)
Exerciții:
Lista de temeri și subiecte de îngrijorare. Scală de îngrijorare
(auto)Recompense
Plan de expunere treptată
Fișă de automonitorizare (înregistrarea progresului; autoanaliză)
Ora de consiliere: Exercițiul meu de relaxare (L3)
Relaxarea:
- relaxarea musculară progresivă,
- imageria dirijată,
- training-ul autogen
- meditaţia
Exerciţiul meu de relaxare
Încearcă să exersezi relaxarea în
fiecare zi, timp de 10-15 minute. Tensioneză şi apoi relaxează fiecare muşchi.
Grupele de muşchi sunt următoarele: braţele, faţa, stomacul, picioarele.
Alege o cameră liniştită şi încearcă să
exersezi cât poţi de bine… Succes!
Exerciții de relaxare
Înregistrează progresul, completând zilnic un formular. Care a fost evaluarea îngrijorării tale înainte și după practicare relaxării?
Ora de consiliere: Gândirea de detectiv (L2)
Restructurarea cognitivă – modificări în modalităţile nerealiste de
a gândi
1. Identificarea gândului din
spatele emoţiei – a identifica evenimentul neplăcut
care aştept să se întâmple într-o anumită situaţie/ aşteptări negative/“gânduri
îngrijorate”
2. Căutarea dovezilor care susţin
gândul – Detectivul; De unde ştiu că acest lucru
rău chiar se va întâmpla?
Dovezi:
- experienţe trecute (Ce s-a întâmplat în trecut într-o astfel de situaţie?),
- alternative (Ce altceva s-ar fi putut întâmpla? Ce alte posibilităţi sunt în acestă situaţie?),
- cunoştinţele generale (plasarea într-un context mai larg - caută date, cifre, informaţii relevante despre predicţia negativă),
- adoptarea unei alte perspective (să
privească situaţia din perspectiva altei persoane – cum ar vedea detectivul sau
spereroul preferat situaţia în discuţie)
3. Evaluarea gândului pe baza
dovezilor adunate – “După ce am analizat toate
dovezile, totuşi, cât este de probabil ca evenimentul negativ, în legătură cu
care mă îngrijorez, să aibă loc?”
4. Analizarea consecinţelor evenimentului temut (pt adolescenţi,
adulţi) – Care este cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla în această
situaţie?, Care este cel mai rău scenariu, dacă lucrul de care mă tem s-ar
întâmpla cu adevărat în realitate? Ce aş face în această situaţie?
Exerciţii de realizat:
1. Gândirea de detectiv
G Gândirea realistă
Care este gândul meu calm?
Ce se va întâmpla de fapt?miercuri, 13 mai 2026
Ora de consiliere: Despre gândurile şi emoţiile mele (L1)
Emoţii
a.
Etichetarea diferitelor emoţii – Cum te simţi astăzi?
Diferenţele dintre diverse stări emoţionale
-
Imagini reprezentând diverse expresii
faciale, numeşte emoţia exprimată
-
Bilete pe care sunt scrise emoţii,
selectează biletul care se potriveşte cu imaginea
-
Brainstorming: Spune cât mai multe cuvinte care să
descrie cum te-ai simţi dacă ţi-ai pierde portmoneul/dacă ai fi fugărit de un
câine agresiv/dacă ai obţine nota cea mai mare la test etc.
b.
Intensitatea anxietăţii - Scala de evaluare a îngrijorării
- Cât de teamă ţi-ar fi dacă ar trebui să sari cu paraşuta dintr-un
avion/dacă ai vedea un câine?
- Imaginează-ţi că dai un test la şcoală...
- ... dacă ai vedea un păianjen mare etc.
Simptomele – Tipurile de senzaţii fizice relaţionate cu anxietatea
-
Ce se întâmplă cu animalele
când sunt speriate? Dar cu oamenii care se simt îngrijoraţi sau agitaţi?
- Ce simte corpul meu când eu sunt îngrijorat? Realizam o schiţă a corpului uman pe care marcăm diferite zone unde apar schimbări atunci când suntem anxioşi.
Gândurile – Legătura dintre situaţii, gânduri şi emoţii
- Colegul tău de
bancă se uită în lucrarea ta. La ce crezi că te-ai gandi? Cum crezi că te-ai
simţi?
-
Imaginează-ţi că ajungi acasă
şi mama ta îţi spune că în weekendul următor vei merge la mare. Care crezi că
ar fi gândurile tale? Cum crezi că te-ai simţi?
Deci diferite gânduri sunt asociate
cu diferite emoţii. Uneori situaţia este complexă şi modul în care te vei simţi
va depinde de modul în care gândeşti.
-
Imaginează-ţi că vorbeşti în
faţa clasei şi unii copii din spatele clasei încep să vorbească şi să râdă
înăbuşit. Ce-ai putea să gândeşti? Cum te-ai simţi?... Acum spune alt gând care
ar putea să-ţi treacă prin minte. Cum crezi că te-ai simţi în acest caz?
-
Imaginează-ţi că vine un copil
la tine şi îţi spune că te cheamă directorul la el…..
CL: Tipul de gânduri pe care le avem
într-o anumită situaţie poate să varieze.
Ceea ce gândim poate să ne modifice
emoţiile.
Exerciţii tematice:
1. Diferite tipuri de gânduri
2. Legătura dintre gânduri şi emoţii
Ora de consiliere: Jurnal de bord, DATA…
Jurnal de bord, DATA…
A mai ramas puțin timp pana la
Evaluarea Nationala - clasa VIII-a, v-ati antrenat... unii mai mult, altii mai
putin, ati lucrat cu gandurile si emotiile voastre, unii mai mult, altii mai
putin, poate chiar deloc...
Agitatie mare, parinti hiperanxiosi
ce pun presiune pe copii, copii in anxietate de performanta, confuzie, grija
tinutei pentru banchet, netflix, culcat la 01 noaptea, frici, furie, alterarea
relatiilor cu parintii si colegii, nesiguranta, insomnii, tristete, lipsa de concentrate...
Stop!
clarificare... stabilire scop... concentrare... plan de actiune...
actiune
Draga copile, e normal sa fii
nelinistit, urmeaza un examen important pentru tine, tot ce ai de facut in
acest moment e sa iei o pauza. Da, ai auzit bine, pauza... in care sa te
clarifici ;)
Poate sa dureze cateva ore, dar te va
ajuta foarte mult .
Iti propun sa faci pauza cu Metafora Drumului, destinatia finala
fiind Examenul
(acesta e Scopul)
Drumul e unul scurt!
Nu e un drum lin, e un drum cu denivelari
si Obstacole...
• Obstacolele
pot fi:
* hotii de timp (telefon, calculator, televizor, statul pe strazi
dupa ore, visatul cu ochii deschisi, completeaza tu daca identifici la tine si
alti hoti de timp…………………………………………………………………………………………………… )
* gandurile irationale (nu o sa reusesc, o sa uit tot inainte de
examen , nu o sa ma concentrez, mama
pune presiune pe mine.............................................................................................................)
care te duc in emotii disfunctionale (tristete accentuata, furie, frica)
* lipsa relaxarii
* amanarea, evitarea
Ce ai de facut acum ca stii Scopul și ai identificat Obstacolele?
• Fa un plan de actiune
:
Incepe de astazi, imparte recapitularea materiei pe saptamani/zile, inlatura
"hotii de timp", lucreaza cu gandurile, ele aduc emotii... Ca sa
schimbi emotia, ai nevoie sa identifici si sa schimbi gandurile.
Nu uita de relaxare... alterneaza
invatarea cu relaxarea, altfel nu vei avea randament.
Mai e ceva... Roaga-i pe cei care te
sustin, sa inteleaga ca responsabilitatea examenului este a ta, roaga-i sa te
sustina asa cum ai tu nevoie.
Cand te surprinzi facand altceva
decat ai avea nevoie pentru Scopul tau, te-ar putea ajuta intrebarea: Ceea ce fac acum, ma trage inapoi, ma tine
pe loc sau ma ajuta sa imi ating Scopul?
Clarifica, stabileste Scop, fa un Plan si Actioneaza!
Alege masina cu care sa pornesti la
drum, alimenteaza-o, pune-i anvelope de vara, lichid de parbriz, fii atent la obstacole
si semne de circulatie... Drum bun!
Mult succes!
În căutarea atenției la copii...
AICI:
Jocuri, metode, tehnici, strategii pentru îmbunătățirea atenției
https://cjraemm.ro/wp/wp-content/uploads/2025/06/In-cautarea-atentiei.pdf
marți, 12 mai 2026
Împreună suntem bine. Școala toleranței și a incluziunii (sept 2026 - prezent)
ÎMPREUNĂ SUNTEM BINE. Școala toleranței și a incluziunii
Activități educative pentru formarea comportamentelor pozitiveși a sentimentului de apartenență la comunitatea clasei și a școlii,
pentru dezvoltare personală, pentru
combaterea și prevenirea violenței
și a comportamentelor de tip bullying
An școlar 2025-2026 (septembrie - prezent)
Proiecte educative, activități de consiliere și orientare/dezvoltare personală/ educație civică/ dezvoltare socio-emoțională (derulate/coordonate de prof. învățământ primar, prof. diriginți, prof. consilier școlar, cadre didactice diferite specializări, Comisia pentru prevenirea și eliminarea violenței, a faptelor de corupție și a discriminării în mediul școlar Grupul de Acțiune Antibullying, colaborări și parteneriate cu instituții și ONG-uri):
1.
Prelucrarea Regulamentului școlar
(săptămâna 1 -2) – activități susținute de prof înv. primar și diriginți. Grup
țintă: elevi, părinți.
Identificare
situații vulnerabile (elevi vulnerabili/elevi cu risc de
dezvoltare a comportamentelor agresive (cazuri monitorizate de către prof. înv.
primar/diriginte; consilier școlar)
2.
Activități de dezvoltare personală și
educație civică susținute de prof.
învățământ primar și de
consiliere/dirigenție susținute de prof.
diriginți (săptămâna 1 - prezent), conform planificărilor.
Activități tematice de consiliere de
grup susținute de profesorul consilier școlar în colaborare cu prof. înv primar și prof.
diriginți (săptămâna 4 - prezent) – proiectul
Eu, tu și empatia (gimnaziu) și proiectul
Detectivi în Țara Emoțiilor (primar)
3.
Copilul meu începe școala – Grup de discuții pentru părinți.
Activități de facilitare a adaptării la mediul școlar (săptămâna 2 – 8,
consilier școlar). Grup țintă: elevi cls. pregătitoare, cls I, clasa a V-a
4.
Proiectul Profesioniștii viitorului – săptămâna 3 -
prezent – activități de consiliere de grup la clasele a VIII-a A, B, C, D, E –
activități susținute de prof. consilier școlar și de diriginții claselor.
5.
Spune NU bullyingului! Prezentarea Ghidurilor de prevenire și intervenție în
cazurile de bullying (Fundația Neuroatipic și Poliția Română)–
Ghiduri pentru elevi, părinți, profesori – săptămâna 3 – prof. învățământ
primar, diriginți
6.
Stil de viață sănătos – săptămâna 3
- prezent – activități de prevenire a
consumului de substanțe, de adoptare a unui stil de viață sănătos,
susținute de prof. diriginți (coordonați de consilierul școlar), de prof.
consilier școlar (în colaborare cu prof. diriginți), parteneriate cu instituții
și ONG –uri. Grup țintă: elevi gimnaziu și primar
7.
Băiețelul cu aripă de fluture –activități de integrare a copiilor cu
CES, susținute de consilierul școlar în colaborare cu prof. înv. primar/prof.
diriginți, prof. înv. primar/prof. diriginți,
(săptămâna 4 – prezent)
8.
Spune NU comportamentelor violente! – colaborare cu Poliția
(reprezentanți Sectia 7) – activități la clasă (elevi, prof. înv. primar,
diriginți, CPEV, consilier școlar, cadre didactice) – săptămâna 5
9.
Studiu privind opțiunile școlare și profesionale ale elevilor din clasele a
VIII-a – activitate realizată de prof. consilier
școlar cu sprijinul prof. diriginți. Grup țintă: elevii claselor a VIII-a A, B,
C, D, E (săptămâna 6 – 9). Raportul cercetării la nivelul școlii. (săptămâna
13)
10. ȘCOALA VERDE – activități și proiecte educative specifice, proiecte derulate în parteneriat cu multiple instituții/ ONG-uri – la toate clasele (săptămâna 8)
11.
Parteneriat cu organizația Salvați
Copiii. Proiectul Școli fără bullying. - Activitati de prevenire și
combatere a comportamentelor de tip agresiv și de tip bullying. (săptămâna 10 -
prezent)
12..
Exercițiu de simulare în caz de incendiu (săptămâna 10)
13.
Calm… la îndemână –
activități susținute de prof. înv. primar și prof. diriginți, coordonați de
consilierul școlar, de consilierul școlar și de Grupul de acțiune antibullying
(săptămâna 10) – proiectul Împreună
suntem bine
14.
Logischool – workshopuri pentru
elevii claselor I – VI pe tema Securitatea
în mediul online. Proiect coordonat de prof.
TIC Alina Purcărea (săptămâna 10 – 11)
15.
Școli fără bullying. Activități de
prevenție – gimnaziu. Colaborare cu voluntarii Salvați Copiii (săptămâna 11), consilier școlar, cadre didactice
16.
Activități de prevenție. Comportamente violente și de tip
bullying – gimnaziu. Colaborare cu reprezentanți
Secția 7 (săptămâna 11)
17.
1 Decembrie – activități educative specifice – primar și
gimnaziu (prof. înv. primar, diriginți, prof. diferite discipline, prof.
istorie Elena State (săptămâna 11)
18.
Cartea călătoare (Bucuria de a dărui o poveste) - activități
susținute de prof. înv. primar și prof. diriginți, coordonați de consilierul
școlar, de consilierul școlar și de Grupul de acțiune antibullying (săptămâna
12 - 13) – proiectul Împreună suntem
bine.
19.
Crăciunul… la noi! – activități educative specifice –
primar și gimnaziu (prof. înv. primar, diriginți, prof. diferite discipline)
20.
Spiridușii pozitivi - activități
susținute de prof. înv. primar și prof. diriginți, coordonați de consilierul
școlar, de consilierul școlar și de Grupul de acțiune antibullying (săptămâna
12 - 13) – proiectul Împreună suntem
bine.
21.
Stop violenței în mediul școlar prin artă și mișcare – Parteneriat PROEDUS – proiect
coordonat de prof. ed. fizică Claudia
Bidalac
22. La început de Drum – exerciții de reflecție – activități de
dezvoltare personală derulate de prof. înv. primar, diriginți, consilier școlar
– săpt. 14
23. Testare psihoaptitudinală a elevilor claselor a VIII-a A, B, C, D,
E – derulată de consilierul școlar (testare,
rapoarte, orientare școlară și profesională) – săpt. 15 - 18
24. Prevenirea bullyingului și consumului de substanțe stupefiante –
activități de informare și prevenție derulate la clase de gimnaziu în
colaborare cu Poliția de Proximitate. Secția 7. Comisia de Prevenire și combatere a violenței – săpt. 17
25. Campania Fii liber! -
campanie de informare și prevenire a consumului de substanțe psihoactive –
derulate la clasele IV -VIII – coordonată de
consilierul școar; derulată de prof. înv. primar cls. a IV-a, prof. diriginți,
prof. consilier școlar – săpt. 17 - 18
26. ZICI 2026 – Ziua Internațională și a Cititului Împreună – primar și gimnaziu. FLASHMOB. Activitate de citit împreună – elevi,
profesori, consilier școlar – săpt. 19
27. Cutia lui Dragobete – proiect coordonat de prof. ed. Muzicală Maria
Georgiana – clasele 0 – VIII – săpt. 20
28. Campania Opresc, vorbesc, ajut - - campanie de informare și
prevenire a comportamentelor violente și de tip bullying– derulate la clasele 0
-VIII – coordonată de consilierul școar; derulată de
prof. înv. primar cls. a IV-a, prof. diriginți, prof. consilier școlar – săpt.
21
29. Ținta
mea, Liceul. Parteneriat Colegiul
Tehnic de Arhitectură și Lucrări Publice I. N. Socolescu activități de
orientare școlară și profesională, clasele a VIII-a A, B, C, D, E – coordonată
de consilierul școlar – săpt. 21
30. Proiecte și programe educaționale Școala Altfel – toate clasele –
săpt. 25
31. Educație pentru sănătate și
stare de bine – partenerial cu Liceul Teoretic Dr. Mioara Mincu – clasele a
VIII-a A, B, C, D, E – consilier școlar, psihologi.
Managementul emoțiilor – săpt. 25
32. Campanie de prevenire a
violenței și a comportamentelor de tip bulliyng – toate clasele. – elevi, prof., consilier școlar, colaborare Poliție
(Siguranța Scolara) – săpt. 25
33. Prevenirea comportamentelor violente și de tip bullying – colaborare
cu Poliția (Secția 7) – săpt 26, CPEV
34. Proiectul Ținta mea, Liceul – activități de orientare școlară și profesională – consilier școlar, diriginți, elevii cls a VIII-a. Parteneriat cu Colegiul Național Cantemir Vodă (săpt. 29), cu Liceul Tehnologic Nikola Tesla (săpt 30)
Notă: La aceste activități se
adaugă activitățile educative derulate în grupul clasei de către prof. înv.
primar, prof. diriginți, prof. alte discipline.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)