Împreună suntem bine. An școlar 2025 - 2026

ÎMPREUNĂ SUNTEM BINE

Școala toleranței și a incluziunii

Activități educative pentru formarea comportamentelor pozitive

și a sentimentului de apartenență la comunitatea clasei și a școlii,

pentru dezvoltare personală, pentru combaterea și prevenirea violenței

și a comportamentelor de tip bullying

An școlar 2025-2026

 

Proiecte educative, activități de consiliere și orientare/dezvoltare personală/ educație civică/ dezvoltare socio-emoțională (derulate/coordonate de prof. învățământ primar, prof. diriginți, prof. consilier școlar, cadre didactice diferite specializări, Comisia pentru prevenirea și eliminarea violenței, a faptelor de corupție și a discriminării în mediul școlar Grupul de Acțiune Antibullying, colaborări și parteneriate cu instituții și ONG-uri):

1. Prelucrarea Regulamentului școlar (săptămâna 1 -2) – activități susținute de prof înv. primar și diriginți. Grup țintă: elevi, părinți.

Identificare situații vulnerabile (elevi vulnerabili/elevi cu risc de dezvoltare a comportamentelor agresive (cazuri monitorizate de către prof. înv. primar/diriginte; consilier școlar)

2. Activități de dezvoltare personală și educație civică susținute de prof. învățământ primar și de consiliere/dirigenție susținute de prof. diriginți (săptămâna 1 - prezent), conform planificărilor.

Activități tematice de consiliere de grup susținute de profesorul consilier școlar în colaborare cu prof. înv primar și prof. diriginți (săptămâna 4 - prezent) – proiectul Eu, tu și empatia (gimnaziu) și proiectul Detectivi în Țara Emoțiilor (primar)

3. Copilul meu începe școala – Grup de discuții pentru părinți. Activități de facilitare a adaptării la mediul școlar (săptămâna 2 – 8, consilier școlar). Grup țintă: elevi cls. pregătitoare, cls I, clasa a V-a

4. Proiectul Profesioniștii viitorului – săptămâna 3 - prezent – activități de consiliere de grup la clasele a VIII-a A, B, C, D, E – activități susținute de prof. consilier școlar și de diriginții claselor.

5. Spune NU bullyingului! Prezentarea Ghidurilor de prevenire și intervenție în cazurile de bullying (Fundația Neuroatipic și Poliția Română)– Ghiduri pentru elevi, părinți, profesori – săptămâna 3 – prof. învățământ primar, diriginți

6. Stil de viață sănătos – săptămâna 3 - prezent – activități de prevenire a consumului de substanțe, de adoptare a unui stil de viață sănătos, susținute de prof. diriginți (coordonați de consilierul școlar), de prof. consilier școlar (în colaborare cu prof. diriginți), parteneriate cu instituții și ONG –uri. Grup țintă: elevi gimnaziu și primar

7. Băiețelul cu aripă de fluture –activități de integrare a copiilor cu CES, susținute de consilierul școlar în colaborare cu prof. înv. primar/prof. diriginți, prof. înv. primar/prof. diriginți,    (săptămâna 4 – prezent)

8. Spune NU comportamentelor violente! – colaborare cu Poliția (reprezentanți Sectia 7) – activități la clasă (elevi, prof. înv. primar, diriginți, CPEV, consilier școlar, cadre didactice) – săptămâna 5

9. Studiu privind opțiunile școlare și profesionale ale elevilor din clasele a VIII-a – activitate realizată de prof. consilier școlar cu sprijinul prof. diriginți. Grup țintă: elevii claselor a VIII-a A, B, C, D, E (săptămâna 6 – 9). Raportul cercetării la nivelul școlii. (săptămâna 13)

10. ȘCOALA VERDE – activități și proiecte educative specifice, proiecte derulate în parteneriat cu multiple instituții/ ONG-uri – la toate clasele (săptămâna 8)

11. Parteneriat cu organizația Salvați Copiii. Proiectul Școli fără bullying. - Activitati de prevenire și combatere a comportamentelor de tip agresiv și de tip bullying. (săptămâna 10 - prezent)

12.. Exercițiu de simulare în caz de incendiu (săptămâna 10)

13. Calm…  la îndemână – activități susținute de prof. înv. primar și prof. diriginți, coordonați de consilierul școlar, de consilierul școlar și de Grupul de acțiune antibullying (săptămâna 10) – proiectul Împreună suntem bine

14. Logischool – workshopuri pentru elevii claselor I – VI pe tema Securitatea în mediul online. Proiect coordonat de prof. TIC Alina Purcărea (săptămâna 10 – 11)

15. Școli fără bullying. Activități de prevenție – gimnaziu. Colaborare cu voluntarii Salvați Copiii (săptămâna 11), consilier școlar, cadre didactice

16. Activități de prevenție. Comportamente violente și de tip bullying – gimnaziu. Colaborare cu reprezentanți Secția 7 (săptămâna 11)

17. 1 Decembrie – activități educative specifice – primar și gimnaziu (prof. înv. primar, diriginți, prof. diferite discipline, prof. istorie Elena State (săptămâna 11)

18. Cartea călătoare (Bucuria de a dărui o poveste) - activități susținute de prof. înv. primar și prof. diriginți, coordonați de consilierul școlar, de consilierul școlar și de Grupul de acțiune antibullying (săptămâna 12 - 13) – proiectul Împreună suntem bine.

19. Crăciunul… la noi! – activități educative specifice – primar și gimnaziu (prof. înv. primar, diriginți, prof. diferite discipline)

20. Spiridușii pozitivi - activități susținute de prof. înv. primar și prof. diriginți, coordonați de consilierul școlar, de consilierul școlar și de Grupul de acțiune antibullying (săptămâna 12 - 13) – proiectul Împreună suntem bine.

21. Stop violenței în mediul școlar prin artă și mișcare – Parteneriat PROEDUS – proiect coordonat de prof. ed. fizică Claudia Bidalac

22. La început de Drum – exerciții de reflecție – activități de dezvoltare personală derulate de prof. înv. primar, diriginți, consilier școlar – săpt. 14

23. Testare psihoaptitudinală a elevilor claselor a VIII-a A, B, C, D, E – derulată de consilierul școlar (testare, rapoarte, orientare școlară și profesională) – săpt. 15 - 18

24. Prevenirea bullyingului și consumului de substanțe stupefiante – activități de informare și prevenție derulate la clase de gimnaziu în colaborare cu Poliția de Proximitate. Secția 7. Comisia de Prevenire și combatere a violenței – săpt. 17

25. Campania Fii liber!  - campanie de informare și prevenire a consumului de substanțe psihoactive – derulate la clasele IV -VIII – coordonată de consilierul școar; derulată de prof. înv. primar cls. a IV-a, prof. diriginți, prof. consilier școlar – săpt. 17 - 18

26. ZICI 2026 – Ziua Internațională și a Cititului Împreună – primar și gimnaziu. FLASHMOB. Activitate de citit împreună – elevi, profesori, consilier școlar – săpt. 19

27. Cutia lui Dragobete – proiect coordonat de prof. ed. Muzicală Maria Georgiana – clasele 0 – VIII – săpt. 20

28. Campania Opresc, vorbesc, ajut - - campanie de informare și prevenire a comportamentelor violente și de tip bullying– derulate la clasele 0 -VIII – coordonată de consilierul școar; derulată de prof. înv. primar cls. a IV-a, prof. diriginți, prof. consilier școlar – săpt. 21

29. Ținta mea, Liceul. Parteneriat Colegiul Tehnic de Arhitectură și Lucrări Publice I. N. Socolescu activități de orientare școlară și profesională, clasele a VIII-a A, B, C, D, E – coordonată de consilierul școlar – săpt. 21

30. Proiecte și programe educaționale Școala Altfel – toate clasele – săpt. 25

31.  Educație pentru sănătate și stare de bine – partenerial cu Liceul Teoretic Dr. Mioara Mincu – clasele a VIII-a A, B, C, D, E – consilier școlar, psihologi. Managementul emoțiilor – săpt. 25

32. Campanie de prevenire a violenței și a comportamentelor de tip bulliyng – toate clasele. – elevi, prof., consilier școlar, colaborare Poliție (Siguranța Scolara) – săpt. 25

33. Prevenirea comportamentelor violente și de tip bullying – colaborare cu Poliția (Secția 7) – săpt 26, CPEV

34. Proiectul Ținta mea, Liceul – activități de orientare școlară și profesională – consilier școlar, diriginți, elevii cls a VIII-a. Parteneriat cu Colegiul Național Cantemir Vodă (săpt. 29), cu Liceul Tehnologic Nikola Tesla (săpt 30)

35. Școli fără bullying – consilier școlar, diriginți, elevi gimnaziu (săpt. 31) – parteneriat Salvați Copiii

36. Scrisori de adio – coordonator prof. Georgiana Maria (săpt. 33)

37. Ultimul clopoțel – serbări/festivități de final de an școlar (săpt. 34 și 35) – elevi, părinți, prof. înv. primar, diriginți, prof. diferite discipline

Notă: La aceste activități se adaugă activitățile educative derulate în grupul clasei de către prof. înv. primar, prof. diriginți, prof. alte discipline.

 

Strategii didactice utile în clasele incluzive

 

Profesorul trebuie să cunoască şi să utilizeze strategii didactice care să identifice şi să sprijine rezolvarea dificultăţilor de învăţare în clasă, dar să-l şi implice pe elev în procesul de învăţare, urmărindu-se astfel dezvoltarea gandirii şi stimularea creativităţii şi a interesului pentru învăţare:

➢ S.T.A.D.- Student Team Achievement Divisions (Metoda invatarii in grupuri mici)

Metoda S.T.A.D. are trei etape:

In prima etapa are loc prezentarea problemei.

In a doua etapa se desfasoara activitatea in grup. Elevii sunt organizati in grupuri eterogene de 3-4 membri, discuta pe marginea temei predate isi pun intrebari uni altora, compara si evalueaza raspunsurile. Dezbaterea continua pana cand toti membrii grupului sunt convinsi ca stapanesc tema respectiva.

In a treia etapa are loc evaluarea. Cadrul didactic pune intrebari elevilor pentru a testa cunostintele insusite. Fiecaare grup isi prezinta pentru evaluare realizarile proprii ce pot fi astfel comparate, contrapuse, spre o mai buna intelegere.

➢ T.G.T.- Team Games Tourneament (Metoda turneului intre echipe)

Metoda T.G.T. promoveaza proceduri similare cu metoda S.T.A.D. Grupurile de lucru, care au aceeasi sarcina de invatare, sunt anuntate in competitie unul cu altul, pe o secventa data si strategia devine invatarea in grupuri competitive.

➢ T.A.I. (Team Assisted Individualisation)

Sarcinile de invatare per grup sunt elemente componente ale unei sarcini mai mari la nivel de clasa, astfel incat strategia devine invatarea in grupuri cooperative.

➢ PUZZLE- In cadrul acestei strategii invatarea in grupuri cooperative impinge diviziunea sarcinilor de invatare pana la nivelul fiecarui membru component, sarcina grupului, respectiv a clasei reintregindu-se din juxtapunerea atent- selectiva a contributiilor partiale.

➢ JIGSAW- Strategia se desfasoara in aceleasi conditii de sarcini ca si la puzzle, dar impinse pana la individualizare la nivel intragrupal, grupuri (sarcina tuturor grupurilor ramanand aceeasi), se reunesc omologii de sarcina, rezolva in comun acea sarcina si se reintorc in grup, insumandu-si astfel rezolvarile.

➢ Strategii tutoriale

Tutoriatul intre egali (pear touring) presupune organizarea invatarii in clasa, dar si in afara ei, prin constituirea de perechi, perechi compuse dintr-un copil cu CES si unul tipic, perechi stabilite pe baza afinitatilor elective interpersonale dintre cei doi (buni prieteni, legati unul de altul). Cand tutoriatul se face reciproc, strategia devine eficienta, deoarece are loc inversarea de roluri (reverse role- tutoring). Putem organiza si tutoriat intre copii de varste diferite (cross- age tutoring).

➢ Strategii de socializare

Strategiile de socializare pun accent pe valorificarea antecedentelor si consecintelor. Antecedentele reprezinta crearea de ocazii si oportunitati pentru raporturi socio-morale cu influenta puternic formativa, iar consecintele reprezinta tocmai intaririle pozitiv/ negative resimtite ca atare de copil, care va tinde astfel sa repete sau sa evite comportamentele similare in situatii similare. Strategiile de socializare se desfasoara in clasa si in afara ei, fiind bazate pe cercetarile psihologiei comportamentale privind conditionarea aparenta, in plan atitudinal si motivational in special, a copiilor cu deficiente comportamentale, in general mai dificil de integrat educativ.

➢ Strategii de perfectionare

Predarea in parteneriat (teaching partenership; Co- teaching) reprezinta strategia cooparticipativa a doua cadre didactice prezente activ si colaborativ (simultan sau succesiv) in clasa, la lectia propriu- zisa. Strategia predarii in parteneriat nu se activeaza automat, ori de cate ori in clasa integrata se afla profesorul tutor si profesorul de sprijin sau itinerant, cei doi avand, de cele mai multe ori, atributii si preocupari complementare, dar relativ separate sau paralele. Co-teaching-ul presupune un parteneriat efectiv, reciprocitate factuala si nu se utilizeaza in mod curent, si mai ales in intentii de perfectionare reciproca in sistemul in training service (la locul de munca) in problematica practicii integrarii- educative. Cei doi parteneri pot fi si tutorul plus profesorul de sprijin, dar de regula sunt doi profesori- tutori sau chiar doi profesori de sprijin care se constituie in parteneriat dupa preferinte.

➢ Strategii de învatare individualizata:

Alaturi de invatarea prin cooperare, invatarea individualizata reprezinta o strategie importanta utilizata in invatarea in clasa integrata. Pentru a oferi elevilor cu CES cadrul cel mai propice invatarii trebuie cunoscute caracteristicile acestora, sa fie tratati in mod egal, avand o comportare pozitiva, dar neezitand sa-si manifeste dezacordul in fata unor greseli. Cel mai bun mod de a reduce anxietatea elevilor, este de a asigura o invatare individualizata ce se adreseaza cerintelor lor si care face apel la evaluarea criteriala. Elevii participa si la luarea decizilor ce ii privesc, discutiile cu ei bazandu-se pe cerintele lor intelectuale si afective. Increderea in fortele proprii si capacitatea de a finaliza ceea ce au inceput sunt comportamente ce se achizitioneaza in timp.

Sursa:  profedu.ro

Câteva strategii pentru lucrul cu elevii cu cerințe educaționale speciale (și nu numai)

Câteva strategii pentru lucrul cu elevii cu cerințe educaționale speciale, însă sunt valabile și în lucrul cu ceilalți elevi:

1. Implicarea cadrului didactic – chiar dacă nu este o strategie de lucru, implicarea dascălului este un aspect deosebit de important, care are un efect direct asupra procesului instructiv-educativ. Cadrul didactic trebuie să fie empatic, pozitiv, cald, înțelegător, dar și tenace și un bun organizator. De asemenea, este foarte importantă formarea continuă a cadrului didactic și implementarea de noi metode și practici în cadrul activității sale.

2. Implicarea familiei și menținerea legăturii cu aceasta – cu cât relația dintre profesor-părinte este mai strânsă cu atât implicarea elevului și eficiența învățării cresc. În plus, prin implicarea părintelui în viața școlară îl va ajuta pe acesta să știe cum să lucreze și la rândul lui cu copilul acasă.

3. Cunoașterea elevului – cunoașterea copilului, a diagnosticului acestuia, este foarte importantă, dar foarte importantă este și cunoașterea personalității elevului, a pasiunilor sale, a aptitudinilor, sau chiar și a lucrurilor care nu îi fac plăcere copilului.

4. Cunoașterea grupului – cunoașterea modului cum se raportează colegii între ei, cum este văzut copilul cu CES de către ceilalți colegi, dacă acesta este sau nu integrat în grup, etc.

5. Numărul de elevi de la clasă – un aspect esențial în realizarea unei educații înalt calitative. Cu cât clasele sunt arhipline, cu atât calitatea actului educațional scade, și nu pentru că profesorii nu ar fi competenți, ci pentru că efectiv timpul nu este suficient pentru a putea oferi șansa elevilor de a învață în propriul ritm, de a putea explica în mod individual fiecărui elev o tema pe care încă nu a înțeles-o. Și astfel, trecând peste o noțiune pe care elevul nu a consolidat-o, se va mai adăuga încă una și așa mai departe, și într-un final calitatea actului educativ scade, uneori apărând insuccesul școlar și apoi consecințele sale. De aceea în țări mai dezvoltate sunt angajați la clase asistenți ai cadrelor didactice.

6. Unirea a două clase – prin această metodă de lucru se poate lucra în același timp frontal și individual. În timp ce unul din profesori prezintă informațiile într-un mod frontal, celălalt cadru didactic ajută la consolidarea noțiunilor de către elevi într-un mod individual, sau în grupuri mai mici, formate din elevi cu nevoi asemănătoare.

7. Învățarea elev-elev – are la bază învățarea între elevi, adică un copil care prezintă abilități sociale bune poate ajuta un elev cu cerințe educaționale speciale. Acest lucru îl va ajuta atât pe elevul care ajută, cât și pe discipolul său.

8. Activități de cooperare între elevi – realizarea de activități comune sau pe grupuri de elevi, care să includă și elevii cu CES. Acest tip de activități oferă posibilitatea copiilor de a colabora între ei, de a se descoperi și cunoaște, și cu cât cunoști mai bine un om cu atât te apropii mai mult de el și îl judeci mai puțin.

9. Încurajarea elevilor – toți elevii trebuie încurajați să vorbească. De foarte multe ori se întâmplă ca doar câțiva elevi să dețină monopolul orei și ceilalți să tacă, sau să vorbească doar atunci când sunt întrebați în mod direct. De aceea, indicat ar fi ca periodic să se facă activități pregătitoare, ca niște simulări de lecții/de ascultare, dar care să nu aibă ca scop ascultarea elevilor, ci pur și simplu să fie în formă de joc de rol în care toți elevii să vorbească, în vederea depășirii rușinii de a vorbi, fricii de ascultare, cu scopul dobândirii curajului de a-și exprima opiniile, încrederii în sine, etc.

10. Stabilirea unui regulament, a unui orar și existența unui ceas în clasă – niciunul dintre noi nu ne dorim să fie haos în clasele la care predăm, de aceea stabilirea unui regulament și a unui program sunt foarte importante. Regulamentul ar trebui să fie realizat la începutul fiecărui an școlar împreună cu copiii. Aceasta ar trebui să fie cât mai concis, cerințele să fie formulate într-un mod asertiv. Modul de prezentare al regulamentului să fie cât mai atractiv pentru a ieși în evidență și să fie expus la vedere. În afară de regulament, în clasă ar trebui să existe un orar și un ceas. Indicat ar fi ca întotdeauna să se respecte materiile din orar, schimbările, mai ales dacă nu sunt anunțate din timp, nu sunt plăcute pentru nimeni, și nici pentru elevi, iar pentru unii elevi, de exemplu, pentru cei care prezintă tulburări din spectrul autist, schimbările pot crea stări emoționale negative. Ceasul este un accesoriu important al clasei în vederea gestionării timpului, atât pentru cadrul didactic, cât și pentru elevi. În plus elevii nu vor mai deranja întrebând cât mai este până când se sună, sau cât timp mai au în vederea realizării testului.

           Profesorii trebuie să pornească în rezolvarea problemelor din clasa de la următoarele acţiuni care determină maniera incluzivă:

-  legate de elev: cunoaşterea individualităţii în mod global şi pe anumite componente care dovedesc nevoia de interventie; detectarea ariilor de dificultate în special când acestea sunt intermitente şi temporale.

- legate de grup: cunoaşterea relaţiilor din clasa sa; folosirea tehnicilor de negociere, cooperare, colaborare, comunicare în activităţile de grup;

- legate de propria sa persoană: să-şi folosească experienţa într-un mod reflexiv si empatic; să folosească colaborarea cu ceilalţi profesori si cu managerul şcolii; să se informeze permanent de parctici si teorii noi pe care să le implementeze în activităţile sale.

Valoarea educaţiei incluzive, pentru orice elev, constă în faptul că este împreună şi poate să colaboreze cu ceilalţi copii. Copiii cu cerinţe speciale au nevoie de sprijin. De aceea, ei nu vor avea decât de câştigat dacă activitatea de predare este orientată către nevoile lor speciale. Dar este destul de greu să asigurăm sprijin individual pentru aceşti copii, de aceea am selectat câteva metode de lucru cu elevii cu nevoi speciale :

a) În timp ce clasa lucrează la o activitate, profesorul se poate ocupa de unul sau doi copii, reluând cu acestia principalele puncte ale lecţiei sau ajutându-i să înceapă să rezolve singuri sarcina legată de subiectul lecţiei respective.

b) Copiii pot fi organizaţi pe grupe, pe nivele de abilitate. Profesorul poate trece de la un grup la altul, pentru a oferi asistenţă adecvată necesităţilor celor din fiecare grup. Această modalitate trebuie folosită cu echilibru, deoarece adeseori gruparea după abilităţi tinde să dea naştere la « etichetare » iar copiii vor învăţa foarte repede să se identifice cu grupul de « învingători » sau de « învinşi ».

În acelaşi mod se pot alcătui însă grupuri mixte, astfel încât fiecare copil, prin ceea ce are de făcut să contribuie la sarcina grupului. Dacă în clasă avem copii care au tendinţa de a se mişca prin clasă, cea mai bună strategie, pe lângă aceea de a-i muta lângă perete sau lângă alţi copii, pentru a nu putea ieşi foarte uşor, este aceea de a-i da copilului sarcini pe care să le rezolve şi pe care să le înţeleagă, ca de pildă să împartă fişe de lucru celorlalţi copii, să se ocupe de ordinea din clasă, astfel încât tendinţa de a se mişca în timpul orei să fie direcţionată către un comportament adecvat.

c) Copilul cu cerinţe speciale poate lucra împreună cu un alt coleg mai capabil, care, după ce şi-a terminat sarcina pe care a avut-o el de rezolvat, îl poate ajuta să-şi organizeze munca. Ambii elevi sunt angajaţi în acest fel. Acest mod de lucru este cunoscut sub denumirea de « învăţarea elev-elev ».

d) Se pot uni câte două clase. Unul dintre profesori lucrează cu toată clasa, iar celălalt se ocupă de câte un elev, sau de un grup mic de elevi, care are nevoie de sprijin.

e) Dacă şcoala are posibilitatea de a lucra cu profesori resursă sau cu profesori specialişti, aceştia pot fi solicitaţi să ajute profesorii şcolii în planificarea şi proiectarea lecţiilor şi la stabilirea metodelor de predare-învăţare adecvate. Aceştia pot fi solicitaţi, din când în când si pentru a oferi sprijin individual unor elevi din clasă.

f) În ţările mai dezvoltate, şcoala angajează asistenţi pentru profesori, care lucrează în clasă cu profesorul respectiv. Este foarte important ca între profesor şi asistent să existe o bună comunicare şi o planificare preliminară a modului de lucru. În aceeaşi măsură, însă, prezenţa unui asistent în timpul orelor de clasă poate fi un element de inhibiţie pentru elevul cu cerinţe speciale, care ar putea avea reţineri în participarea activă la ore, dacă lecţiile nu sunt organizate astfel încât fiecare elev să se simtă parte a grupului clasei.

Problematica elevilor cu CES a devenit în ultimii ani prioritară atât pentru sistemul național de învățământ cât și pentru educatori, profesori și nu în ultimul rând pentru părinți și chiar bunici uneori. Toți luptăm pentru o viață normală pentru acești copii.

Pedagogia modernă a schimbat perspectiva generală asupra şcolii şi a funcţiei şi a finalităţilor acesteia, copiii fiind valorizaţi mai mult, educaţia fiind centrată pe elev.

 

Sursa: profedu.ro