Ora de consiliere: Lucru în echipă

Lucrul în echipă presupune colaborarea a doi sau mai mulți oameni. 

Elementele cheie pe care le presupune munca în echipă:

Obiectiv comun: Toți membrii lucrează pentru același scop, asumându-și responsabilitatea pentru rezultat.

Comunicare deschisă/eficientă: Schimbul constant de informații, idei, feedback (pozitiv).

Împărțirea sarcinilor/responsabilităților (Roluri clare): Fiecare membru știe ce are de făcut, utilizându-și abilitățile specifice.

Susținere reciprocă: Membrii se ajută pentru a depăși obstacolele și pentru a respecta termenele limită.

Sinergie: Capacitatea de a obține rezultate mai bune împreună decât suma rezultatelor individuale.

Încredere și respect: Crearea unui mediu de lucru pozitiv, fără a da vina pe alții pentru greșeli.

Beneficiile principale:

Productivitate crescută: Sarcini finalizate mai rapid. Îmbunățățește rezolvarea problemelor.

Inovație: Perspective variate duc la soluții mai bune.

Morala ridicată: Camaraderie și reducerea stresului individual

 

 

 

 

 

Schimbări mici, diferențe mari. Ghid de disciplină pozitivă

Aici: 

https://cjrae-ab.ro/wp-content/uploads/2020/03/Brosura_Ghid_de_disciplina_pozitiva.pdf

Cuprinsul ghidului:

De ce este nevoie să disciplinăm copiii? 

Ce este disciplinarea pozitivă? 

Diferența între pedeapsă şi consecință • Ce faci când îți disciplinezi copilul pozitiv? • Cinci aspecte cheie ale metodelor de disciplină pozitivă care te vor ajuta • Diferența dintre pedeapsă şi consecință 

Prima copilărie: de la unu la trei ani • Rolul atașamentului în dezvoltarea copilului • Rolul jocului în dezvoltarea copilului 

A doua copilărie: de la trei la şase ani 

A treia copilărie: de la șase la doisprezece ani

Pubertatea şi adolescența (14 - 24/25 ani)

Provocările rolului de părinte • De ce se comportă copilul meu așa? • Gândesc- Simt-Acționez • ”Manifestări de temperament” în public 

În încheiere despre... disciplinarea copiilor mici • Metode prin care se poate încuraja participarea copilului la viața familiei 

ANEXĂ: Jocuri și activități distractive pentru copii de diferite vârste

Metode de reducere a anxietății. Exerciții de respirație

 

Exercițiile de respiație urmăresc sa înlocuiască respirația superficială și sacadată pe care o simți când ești stresat cu una profundă, denumită și respirație abdominală. Există numeroase posibilități de a dobândi o respirație profundă.

Tehnica bambusului

Presupune să inspiri cât mai adânc și apoi să expiri treptat, dând aerul afară pe segmente, cu o pauză de o secundă între ele (așa cum tulpina de bambus este formată din câteva segmente întrerupte între ele așa trebuie să fie și expirația). Procedând astfel elimini mult mai mult aer decât atunci când expiri tot aerul odată.

Expirația dublă

Inspiră pe nas cât mai adânc, numărând în gând până la 4 și apoi țineți respirația, cât timp numeri tot până la 4. Apoi expiră pe gură, numărând în gând până la 8. Alternează această secvență de respirație timp de câteva minute.

Respirație alternativă

Acoperă-ți cu degetul o nară, inspiră adânc și apoi expiră pe gură. După ce respiri de câteva ori astfel schimbă nara și repetă același lucru. Se spune că acest exercițiu stimulează alternativ ambele emisfere cerebrale.

Respirația abdominală

Pune-ți mâna pe abdomen și imaginează-ți că acolo este un balon care se umple și se golește încet de aer. Imaginează-ți că atunci când inspiri în interior intră o stare de bine și tensiunile sunt eliminate pe măsură ce expiri.

Metode de reducere a anxietății. Relaxarea progresivă a mușchilor

 

Această tehnică presupune concentrarea atenției asupra propriului corp, astfel încât să alungăm tensiunea din mușchi și să dobândim o stare de relaxare.

Mai întâi așează-te întins sau într-o poziție comodă și respiră de câteva ori adânc.

Apoi, începând de la vârful piciorului, fii atent la felul în care se simte fiecare parte a corpului tău.

Dă-ți timp să te gândești câteva momente asupra fiecărei părți a corpului, fără să te grăbești: fii conștient de toate senzațiile care apar în acea zonă, fără să încerci să le schimbi. Este ca și când ai fi un simplu martor la ce se întâmplă în corpul tău: pot fi senzații de greutate, tensiune, furnicături, relaxare, etc.

După etapa de conștientizare urmează etapa de relaxare: imaginează-ți că mușchii devin tot mai moi și mai grei. Cât timp îți induci acesată senzație respiră adânc și liniștit.

După ce ai relaxat toate părțile corpului mai stai câteva secunde și fii atent la respirația ta, care este tot mai liniștită. Apoi, progresiv, începe să îți miști mâinile, picioarele, gâtul, dezmorțește-te și revino la starea ta naturală.

Puncte de vedere (Fulgul de nea)

 

Obiective:

conștientizarea diferențelor interindividuale;

acceptarea modurilor diferite de a privi lucrurile.

Material: coli A4.

Descriere: Pentru început, fiecare elev, primește câte o coală de hârtie de preferință A4. În timpul desfășurării primei faze a exercițiului, elevii nu au voie să comunice între ei, nici să pună întrebări sau să ceară lămuriri moderatorului. Acest lucru este esențial pentru bunul mers al activității.

Fiecare având coala în mână, va primi următoarele instrucțiuni: „Îndoiți coala de hârtie în două! ” „Rupeți colțul din dreapta sus! ” „Îndoiți din nou coala! ” „Acum rupeți colțul din stânga! ” „Îndoiți încă o dată foaia! ” „Rupeți colțul din dreapta jos! ” (Instrucțiunile pot fi, bineînțeles, modificate, păstrându-se însă ideea de bază de a nu da lămuriri suplimentare sau indicații specifice privind modul de îndoire și rupere a foii.)

După terminarea instrucțiunilor, fiecare își va desface coala și o va arăta întregului grup (ridicând-o de exemplu deasupra capului).

Discuții:

Discuțiile care vor urma, au la bază ideea că, deși toți au auzit aceleași instrucțiuni, fiecare le-a pus în practică în alt mod, obținând rezultate diferite.

Concluzia poate fi extrapolată la situații de viață când persoane diferite reacționează diferit la situații similare.

Prin acest exercițiu se poate accentua ideea de acceptare a diversității în percepție și gândire, valoarea egală a punctelor diferite de vedere.

Valorile mele

 

Aşază în ordinea importanţei (de la cea mai importantă la cea mai puţin importantă) valorile prezentate mai jos. Care este cea mai importantă valoare pentru tine? Pe a doua coloană ordonează valorile aşa cum ar răspunde prietenul/ prietena ta cea mai bună (mama).

 a avea bani să-mi cumpăr ceea ce-mi doresc;

 a avea o prieten/un prietenă

a merge în excursii pe munte;

 a avea mulţi prieteni;

  a citi multe cărţi preferate;

 a avea note mari;

 a fi un bun sportiv;

 a fi în pas cu moda;

a-mi dedica timpul dezvoltării mele spirituale; 

a fi  de ajutor prietenilor şi familiei.

Întrebări pentru elevi la final de an școlar. Exercițiu de reflecție

 

Roata emoțiilor

 

Caracteristici principale ale elevului anxios. Strategii de intervenție în mediul școlar

Anxietatea este o tulburare emoţinală manifestată prin stare de teamă, panică şi/sau blocaje emoționale şi acţionale.

Anxietatea excesivă poate fi generată de:

- o educaţie inadecvată în copilăria timpurie (contactul cu stiluri de viaţă şi gândire dăunătoare - vicii, agresivitate);

- relaţii tensionate cu adulţii, până la abuz asupra copilului;

- traume psihice;

- predispoziţii anxioase accentuate de atitudinea părinţilor.

Caracteristici principale ale elevului anxios:

- are frecvente stări de panică ce produc fie blocaje acţionale sau verbale, fie o agitaţie excesivă;

- are un stil de gândire irațional și negativist;

- relaţionează greu cu ceilalţi (profesori, colegi), tinzând să se izoleze;

- îi este teamă de schimbare şi noutate, adoptând un comportament rutinier;

- are dificultăți de învăţare (pe fondul concentrării scăzute a atenției și a problemelor de memorare);

- este hipersensibil la evaluări negative.

Dificultăți pe care le întâmpină:

Gândire: rigidă; transferă greu cunoştinţele la situaţii/domenii noi, dar poate învăţa prin exersare şi repetiţie;

Invăţare și înțelegere: dezorganizate din cauza emoţiilor şi a fricii;

Abordarea sarcinilor: evită sarcinile noi, necunoscute, se teme de eşec;

Atenție: capacitate de concentrare redusă;

Afectivitate: emoții intense și dezadaptative;

Energie psihică: rezistenţa la efort intelectual scăzută, are nevoie de pauze de relaxare mai lungi şi mai dese.

Strategii și intervenții utile:

a. Crearea unui climat educațional pozitiv:

- manifestarea de către profesor a unei atitudini afective pozitive: bunăvoinţă, încurajare, susţinere;

- crearea unei atmosfere de învăţare destinsă, relaxantă (prin aplicarea unor metode activ- participative care să ofere plăcere și siguranță – jocuri educative, activități practice necompetitive/lucru în echipă, scenete, activități pe fundal sonor)

- promovarea unei atitudini prietenoase şi cooperante din partea colegilor.

b. Identificarea sursei stărilor de anxietate și a factorilor care o mențin

ex: stil de gândire irațional, catastrofic, reacții emoționale dezadaptative etc.

c. Diminuarea / eliminarea surselor și factorilor anxietății, dezvoltarea unor stări emoționale adaptative:

- reducerea efectului gândurilor negative, generatoare de frică prin alternarea lor cu gânduri realiste;

- exersarea autocontrolului emoțional prin tehnici de relaxare zilnică și de control al respirației;

- autosugestia pozitivă în situaţia atacurilor de  panică (ex: prin folosirea de către elev a devizei „Eu pot” repetată în faţa oricărei dificultăţi.);

- formarea obişnuinţei de a-şi propune scopuri realiste și de a face pași mici, realizabili;

- formarea obișnuinței de a interpreta greșeala ca un feed-back și nu ca un eșec;

- oferirea de către profesor a unor cerinţe cu dificultate gradată - se începe cu sarcini simple care să îi asigure succesul şi încrederea în sine;

- implicarea elevului anxios preponderent în activităţi de grup (implicarea receptivă a unor prieteni importanţi poate ajuta elevul să simtă că nu este izolat datorită anxietăţii);

- oferirea în cadrul structurii orei a unei zone de stabilitate – programarea într-o anumită perioadă a orei a unor scurte activităţi relaxante care să-l ajute pe elev să se desfăşoare.

 

 

 

 

 

 

 

Ora de consiliere: Antrenamentul abilităților sociale. Tehnici (L10)

 

Tehnica „Înceţoşarea”

Este o tehnică ce îl ajută pe copil să facă faţă criticii, tachinării şi batjocoririi prin reducerea conflictului. Înceţoşarea implică aprobarea verbală a remarcii critice sau a unei părţi din critică într-o manieră calmă şi neutră.

Copilul nu este nevoit să se apere sau să lupte. Agresorul e luat prin surprindere. Nu oferă posibilitatea de escaladare a conflictului.

!!! Atenţie la diferenţa între realitate şi comentariile verbale utilizate ca armă împotriva atacului.

Înceţoşarea este făcută prin aprobarea unei părţi sau a întregului comentariu realizat de interlocutor sau prin a face o remarcă, pe un ton calm și neutru, de tipul: „Ai putea să ai dreptate în privinţa asta.” sau      „S-ar putea să fie aşa.”

Ex: Arăţi ciudat în blugii ăia, nimeni nu poartă aşa blugi.

      S-ar putea să ai dreptate, nu mai găseşti aşa blugi.

 

Ignorarea

              Ignorarea este probabil cea mai eficientă metodă de a trata agresiunea verbală şi gesturile agresive. Ignorarea trebuie să fie consecventă pentru a da rezultate.

Recomandări:

-          Nu privi în ochii agresorului sau nu-i da de înţeles că i-ai observat prezenţa.

-          Imaginează-ţi un scut în jurul tău, care te protejează împotriva atacurilor verbale.

-          Vizualizează culoarea şi forma scutului şi imagineză-ţi că vorbele se lovesc de scut şi ricoşează fără să ajungă la tine sau să-ţi facă vreun rău.

-          Exersează o figură plictisită sau plină de dispreţ, pentru a-ţi controla orice semn de disconfort.

-          Imaginează-ţi agresorul într-o postură jenantă, cum ar fi să fi uitat să se îmbrace cu pantalonii sau că este plin de negi pe toată faţa.

 

Metoda de restructurare cognitivă poate ajuta la reducerea agresivităţii verbale, iar metoda jocului de rol ajută la desensibilizarea copilului faţă de efectele agresiunii verbale şi la construirea încrederii în abilitatea de a coopera.

-          Folosiţi un comportament nonverbal încrezător şi impunător.

-          Exprimaţi-vă ideile clar şi simplu.

-          Prin înceţoşare, confirmaţi parţial sau integral argumentul agresorului într-un mod neutru.

-          Încercaţi să nu păreţi nervos sau înspăimântat şi nu vă implicaţi în dispută.

-          Un răspuns glumeţ poate pune în defensivă cealaltă persoană.

Exerciții specifice. Jocuri de rol - diferite situații, emoții (se înregistrează, se analizează)

Temă pentru acasă: Uită-te la câteva seriale şi notează cele mai bune replici.

! Situaţia trebuie să fie amuzantă şi degajată, nu defavorabilă pentru atacator.