❤️
e Consiliere
Consiliere psihopedagogică
joi, 14 mai 2026
Ora de consiliere: Lucru în echipă
Lucrul în echipă presupune colaborarea a
doi sau mai mulți oameni.
Elementele
cheie pe care le presupune munca în echipă:
Obiectiv comun: Toți
membrii lucrează pentru același scop, asumându-și responsabilitatea pentru
rezultat.
Comunicare deschisă/eficientă: Schimbul
constant de informații, idei, feedback (pozitiv).
Împărțirea
sarcinilor/responsabilităților (Roluri clare): Fiecare membru știe
ce are de făcut, utilizându-și abilitățile specifice.
Susținere reciprocă: Membrii se
ajută pentru a depăși obstacolele și pentru a respecta termenele limită.
Sinergie:
Capacitatea de a obține rezultate mai bune împreună decât suma rezultatelor
individuale.
Încredere și respect: Crearea
unui mediu de lucru pozitiv, fără a da vina pe alții pentru greșeli.
Beneficiile
principale:
Productivitate crescută: Sarcini
finalizate mai rapid. Îmbunățățește rezolvarea problemelor.
Inovație: Perspective
variate duc la soluții mai bune.
Morala ridicată:
Camaraderie și reducerea stresului individual
Schimbări mici, diferențe mari. Ghid de disciplină pozitivă
Aici:
https://cjrae-ab.ro/wp-content/uploads/2020/03/Brosura_Ghid_de_disciplina_pozitiva.pdf
Cuprinsul ghidului:
De ce este nevoie să disciplinăm copiii?
Ce este disciplinarea pozitivă?
Diferența între pedeapsă şi consecință • Ce faci când îți disciplinezi copilul pozitiv? • Cinci aspecte cheie ale metodelor de disciplină pozitivă care te vor ajuta • Diferența dintre pedeapsă şi consecință
Prima copilărie: de la unu la trei ani • Rolul atașamentului în dezvoltarea copilului • Rolul jocului în dezvoltarea copilului
A doua copilărie: de la trei la şase ani
A treia copilărie: de la șase la doisprezece ani
Pubertatea şi adolescența (14 - 24/25 ani)
Provocările rolului de părinte • De ce se comportă copilul meu așa? • Gândesc- Simt-Acționez • ”Manifestări de temperament” în public
În încheiere despre... disciplinarea copiilor mici • Metode prin care se poate încuraja participarea copilului la viața familiei
ANEXĂ: Jocuri și activități distractive pentru copii de diferite vârste
Metode de reducere a anxietății. Exerciții de respirație
Exercițiile de respiație urmăresc sa
înlocuiască respirația superficială și sacadată pe care o simți când ești
stresat cu una profundă, denumită și respirație abdominală. Există numeroase
posibilități de a dobândi o respirație profundă.
Tehnica bambusului
Presupune să inspiri cât mai adânc și apoi
să expiri treptat, dând aerul afară pe segmente, cu o pauză de o secundă între
ele (așa cum tulpina de bambus este formată din câteva segmente întrerupte
între ele așa trebuie să fie și expirația). Procedând astfel elimini mult mai
mult aer decât atunci când expiri tot aerul odată.
Expirația dublă
Inspiră pe nas cât mai adânc, numărând în
gând până la 4 și apoi țineți respirația, cât timp numeri tot până la 4. Apoi
expiră pe gură, numărând în gând până la 8. Alternează această secvență de respirație
timp de câteva minute.
Respirație alternativă
Acoperă-ți cu degetul o nară, inspiră
adânc și apoi expiră pe gură. După ce respiri de câteva ori astfel schimbă nara
și repetă același lucru. Se spune că acest exercițiu stimulează alternativ
ambele emisfere cerebrale.
Respirația abdominală
Pune-ți mâna pe abdomen și imaginează-ți
că acolo este un balon care se umple și se golește încet de aer. Imaginează-ți
că atunci când inspiri în interior intră o stare de bine și tensiunile sunt
eliminate pe măsură ce expiri.
Metode de reducere a anxietății. Relaxarea progresivă a mușchilor
Această tehnică presupune concentrarea
atenției asupra propriului corp, astfel încât să alungăm tensiunea din mușchi
și să dobândim o stare de relaxare.
Mai întâi așează-te întins sau într-o
poziție comodă și respiră de câteva ori adânc.
Apoi, începând de la vârful piciorului,
fii atent la felul în care se simte fiecare parte a corpului tău.
Dă-ți timp să te gândești câteva momente
asupra fiecărei părți a corpului, fără să te grăbești: fii conștient de toate
senzațiile care apar în acea zonă, fără să încerci să le schimbi. Este ca și
când ai fi un simplu martor la ce se întâmplă în corpul tău: pot fi senzații de
greutate, tensiune, furnicături, relaxare, etc.
După etapa de conștientizare urmează etapa
de relaxare: imaginează-ți că mușchii devin tot mai moi și mai grei. Cât timp
îți induci acesată senzație respiră adânc și liniștit.
După ce ai relaxat toate părțile corpului
mai stai câteva secunde și fii atent la respirația ta, care este tot mai
liniștită. Apoi, progresiv, începe să îți miști mâinile, picioarele, gâtul,
dezmorțește-te și revino la starea ta naturală.
Puncte de vedere (Fulgul de nea)
Obiective:
conștientizarea diferențelor interindividuale;
acceptarea modurilor diferite de a privi lucrurile.
Material: coli A4.
Descriere: Pentru început,
fiecare elev, primește câte o coală de hârtie de preferință A4. În timpul
desfășurării primei faze a exercițiului, elevii nu au voie să comunice între
ei, nici să pună întrebări sau să ceară lămuriri moderatorului. Acest lucru
este esențial pentru bunul mers al activității.
Fiecare având coala în mână, va
primi următoarele instrucțiuni: „Îndoiți coala de hârtie în două! ” „Rupeți
colțul din dreapta sus! ” „Îndoiți din nou coala! ” „Acum rupeți colțul din
stânga! ” „Îndoiți încă o dată foaia! ” „Rupeți colțul din dreapta jos! ” (
După terminarea instrucțiunilor,
fiecare își va desface coala și o va arăta întregului grup (ridicând-o de
exemplu deasupra capului).
Discuțiile care vor urma, au la
bază ideea că, deși toți au auzit aceleași instrucțiuni, fiecare le-a pus în
practică în alt mod, obținând rezultate diferite.
Concluzia poate fi extrapolată la
situații de viață când persoane diferite reacționează diferit la situații
similare.
Prin acest exercițiu se poate accentua ideea
de acceptare a diversității în percepție și gândire, valoarea egală a punctelor
diferite de vedere.
Valorile mele
Aşază în ordinea importanţei (de la cea mai importantă la cea mai puţin importantă) valorile prezentate mai jos. Care este cea mai importantă valoare pentru tine? Pe a doua coloană ordonează valorile aşa cum ar răspunde prietenul/ prietena ta cea mai bună (mama).
a avea bani să-mi cumpăr ceea ce-mi doresc;
a avea o prieten/un prietenă
a merge în excursii pe munte;
a avea mulţi prieteni;
a citi multe cărţi preferate;
a avea note mari;
a fi un bun sportiv;
a fi în pas cu moda;
a-mi dedica timpul dezvoltării mele spirituale;
a fi de ajutor prietenilor şi familiei.
Caracteristici principale ale elevului anxios. Strategii de intervenție în mediul școlar
Anxietatea este o tulburare
emoţinală manifestată prin stare de teamă, panică şi/sau blocaje emoționale şi
acţionale.
Anxietatea excesivă poate fi
generată de:
- o educaţie inadecvată în
copilăria timpurie (contactul cu stiluri de viaţă şi gândire dăunătoare -
vicii, agresivitate);
- relaţii tensionate cu adulţii,
până la abuz asupra copilului;
- traume psihice;
- predispoziţii anxioase
accentuate de atitudinea părinţilor.
Caracteristici principale ale
elevului anxios:
- are frecvente stări de panică
ce produc fie blocaje acţionale sau verbale, fie o agitaţie excesivă;
- are un stil de gândire
irațional și negativist;
- relaţionează greu cu ceilalţi
(profesori, colegi), tinzând să se izoleze;
- îi este teamă de schimbare şi
noutate, adoptând un comportament rutinier;
- are dificultăți de învăţare (pe fondul concentrării scăzute a atenției și a problemelor de
memorare);
- este hipersensibil la evaluări
negative.
Dificultăți pe care le întâmpină:
Gândire: rigidă; transferă greu
cunoştinţele la situaţii/domenii noi, dar poate învăţa prin exersare şi
repetiţie;
Invăţare și înțelegere:
dezorganizate din cauza emoţiilor şi a fricii;
Abordarea sarcinilor: evită
sarcinile noi, necunoscute, se teme de eşec;
Atenție: capacitate de
concentrare redusă;
Afectivitate: emoții intense și
dezadaptative;
Energie psihică: rezistenţa la
efort intelectual scăzută, are nevoie de pauze de relaxare mai lungi şi mai dese.
a. Crearea unui climat
educațional pozitiv:
- manifestarea de către profesor
a unei atitudini afective pozitive: bunăvoinţă, încurajare, susţinere;
- crearea unei atmosfere de
învăţare destinsă, relaxantă (prin aplicarea unor metode activ- participative
care să ofere plăcere și siguranță – jocuri educative, activități practice
necompetitive/lucru în echipă, scenete, activități pe fundal sonor)
- promovarea unei atitudini
prietenoase şi cooperante din partea colegilor.
b. Identificarea sursei stărilor
de anxietate și a factorilor care o mențin
ex: stil de gândire irațional,
catastrofic, reacții emoționale dezadaptative etc.
c. Diminuarea / eliminarea
surselor și factorilor anxietății, dezvoltarea unor stări emoționale adaptative:
- reducerea efectului gândurilor
negative, generatoare de frică prin alternarea lor cu gânduri realiste;
- exersarea autocontrolului emoțional
prin tehnici de relaxare zilnică și de control al respirației;
- autosugestia pozitivă în
situaţia atacurilor de panică (ex: prin
folosirea de către elev a devizei „Eu pot” repetată în faţa oricărei
dificultăţi.);
- formarea obişnuinţei de a-şi
propune scopuri realiste și de a face pași mici, realizabili;
- formarea obișnuinței de a interpreta
greșeala ca un feed-back și nu ca un eșec;
- oferirea de către profesor a
unor cerinţe cu dificultate gradată - se începe cu sarcini simple care să îi
asigure succesul şi încrederea în sine;
- implicarea elevului anxios
preponderent în activităţi de grup (implicarea receptivă a unor prieteni
importanţi poate ajuta elevul să simtă că nu este izolat datorită anxietăţii);
- oferirea în cadrul structurii
orei a unei zone de stabilitate – programarea într-o anumită perioadă a orei a
unor scurte activităţi relaxante care să-l ajute pe elev să se desfăşoare.


