Adaptarea școlară la clasa a V-a. Chestionar de investigație a opiniilor elevilor

 

1. Trecerea de la cls. a-IV-a la cls. a V-a reprezinta pentru tine:

a) o perioada tensionanta care te-a nelinistit profund;

b) o perioada nu prea dificila pe care ai depasit-o relativ usor;

c) o perioada ca oricare alta, asemanatoare trecerii de la o clasa la alta, in ciclul primar.

2.  Ceea ce ai aflat la inceput despre cls. a-V-a a fost ca va fi o clasa.............................................................................................................................

3.  Cei din jur (familia, cunoscutii, prietenii etc.) ti-au explicat ca in cls. a V-a te asteapta:

a) un an extrem de dificil pentru care trebuie sa-ti mobilizezi toate fortele;

b) un an scolar asemanator ca dificultate anilor de scoala din clasele primare;

c) nu ti-au spus nimic

4. a) La inceputul clasei a V-a, te simteai..........................................................................

b) Acum, in prezent te simti..............................................................................................

c) In viitor te astepti sa.....................................................................................................

5. Ceea ce te-a nelinistit (speriat, tensionat) cel mai mult in cls.a V-a a fost:

a) schimbarea colectivului de elevi;

b) schimbarea tuturor profesorilor;

c) numarul mult mai mare de materii;

d) numarul mare de teme;

e) trecerea la un alt sistem de notare (notele);

f) cerintele/ exigentele mult mai mari ale parintilor

(alege toate respunsurile pe care le consideri potrivite)

6. a) Ceea ce iti place cel mai mult in prezent in clasa a V-a este ...........................

b) Ceea ce iti place mai putin este .......................................................................

c) Ceea ce doresti sa se schimbe:

c 1) la profesori, este..................................................................................

c 2) la colegi, este......................................................................................

c 3) la diriginte, este...................................................................................

c 4) in familie,............................................................................................

d) Consideri ca pentru a trece mai usor peste aceasta perioada, ai avea nevoie sa fii ajutat de ............................................................................................................................

7. In prezent, intampini inca dificultati in ceea ce priveste:

   a) relatiile cu colegii;

   b) relatiile cu unii profesori;

   c) pregatirea la toate materiile;

   d) numarul mare de teme;

   e) trecerea la un alt sistem de notare (notele);

   f) cerintele/ exigentele mult mai mari ale parintilor;

   g) relatiile incordate cu parintii;

8. Cand te afli in situatii tensionante, cel mai adesea apelezi la:

a) unul dintre parinti (amandoi);

b) unul dintre prieteni;

c) unul dintre profesori (cine?);

d) nu discuti cu nimeni;

9. In ceea ce priveste comportamentul pe care il adopti cel mai adesea in aceste situatii :

a)      te izolezi, te inchizi in tine;

b)      ai tendinta sa explodezi, intri chiar in conflicte (batai sau certuri cu colegii);

c)      treci rapid de la o stare de calm la alta de furie;

d)      te blochezi si asta se vede si in modul in care te pregatesti pentru scoala;

e)       alte variante (precizeaza care:....................................................................) 

     10. In familie, relatiile cu parintii consideri ca sunt:

 a) excesiv de incordate, sunt critici, neintelegatori si te preseaza permanent in directia unor performante scolare ridicate;

b) exista si momente de incordare, de reprosuri in ceea ce priveste comportamentul tau scolar, dar si momente de relaxare;

c) detensionate, relaxate, intrucat beneficiezi de sprijin si intelegere permanente;

d) indiferente, parintii te lasa sa procedezi asa cum crezi

11. In ceea ce priveste disciplinele/ materiile din clasa a-V-a:

a) cel mai mult esti atras de...................................................................................................

 deoarece.................................................................................................................................

b) cel mai putin iti place .......................................................................................................

deoarece ...............................................................................................................................

12. a) Dintre profesori, consideri ca ai o relatie buna cu ....................................................

deoarece ...............................................................................................................................

b) Inca mai exista dificultati de comunicare cu profesorii .................................................

deoarece ...............................................................................................................................

13.a) Ceea ce iti place cel mai mult la profesorii tai este ca ...............................................

b) Ceea ce iti place mai putin este ca ..................................................................................

14. Cum consideri ca ar fi un profesor „de vis” ? (descrie-l)...............................................

15. a) Ceea ce consideri ca ar putea face profesorii pentru a te ajuta sa parcurgi mai usor aceasta perioada ar fi: ......................................................................................................................

b) Ceea ce consideri ca ar putea face parintii tai pentru a te ajuta sa parcurgi mai usor aceasta perioada ar fi: .....................................................................................................................

16. Daca anii ar trece si tu ai deveni o persoana adulta, ai fi chiar profesor, care ar fi sfaturile pe care le-ai da celorlalti profesori, colegii tai, pentru a avea o relatie excelenta cu elevii lor?

a) in ceea ce priveste comportamentul la clasa..................................................................

b) in ceea ce priveste modul de notare..............................................................................

c) in ceea ce priveste temele pentru acasa........................................................................

d) in ceea ce priveste modul de predare/ de explicare a lectiilor ....................................

17. Ce ai (mai) vrea să știe consilierul școlar despre tine? .............................................

 

Va multumesc pentru sinceritate si mai ales pentru colaborare!

Consilierul școlar este aici pentru tine!

#împreunăsuntembine

Adaptarea școlară la clasa pregătitoare. Grupuri de discuții pentru părinți

Pentru părinții elevilor claselor pregătitoare, organizăm la CABINETUL DE CONSILIERE (în incinta școlii, etaj 2) GRUPURI DE DISCUTII Adaptarea școlară la clasa pregătitoare în zilele: 15.09, 22.09,29.09, 6.10 de la ora 9.

Abordăm următoarele aspecte:

Ce se întâmplă cu copilul care crește? (un profil al micului școlar);

Cum se pregătește copilul de școală? (care sunt sentimentele complexe pe care le trăiește copilul în această perioadă și cum putem să îl susținem);

Ce înseamnă clasa pregătitoare? (care sunt rolurile acesteia, cum e structurată, ce abilități urmărește să formeze);

Cum putem ajuta copilul care intră la școală? (câteva repere de intervenție).

Școala poate fi frumoasă și copilul este pregătit să o iubească. Noi, adulții, părinți și educatori, trebuie să îl susținem pe acest drum.

Mult succes în activitatea dumneavoastră de a crește copii sănătoși și frumoși!

Consilierul școlar vă este alături!

Notă: Vă rugăm să parcurgeți și materialul informativ ce abordează această problematică, material transmis pe grupul clasei. 

Adaptarea curriculară

     Adaptarea curriculară este definită în legislația românească ca reprezentând țcorelarea conținuturilor componentelor curriculumului național cu posibilitățile elevului cu CES, din perspectiva finalităților procesului de adaptare și de integrare școlară și socială a acestuia.ț (OAP 6552, 2011, p. 3)

    Un curriculum integrat trebuie să pună accent pe următoarele domenii:

1) Dezvoltarea trăsăturilor de personalitate din domeniul afectiv, motivațional, caracterial și al socializării:

✓ imaginea de sine;

✓ motivația internă și externă;

✓ scopurile, interesele, pasiunile;

✓ activitățile individuale și în grup;

✓ gradul de toleranță și înțelegere față de cei din jur și față de valorile acestora;

✓ echilibrul afectiv;

✓ jocul, activitățile de timp liber;

✓ responsabilități individuale, școlare, sociale;

✓ atitudine față de muncă etc.

2) Dezvoltarea deprinderilor de muncă individuală:

✓ deprinderile de studiu și stilul personal de învățare;

✓ învățare socială;

✓ activitățile extrașcolare de învățare;

✓ comunicarea verbală și non verbală, orală și scrisă, cititul;

✓ operațiile aritmetice de bază;

3) Dezvoltarea conduitei morale și a simțului estetic

✓ sistemul de valori morale;

✓ atitudine față de diferite evenimente și fenomene sociale;

✓ gradul de implicare în diferite activități cu conotație etică sau estetică etc.

4) Dezvoltarea armonioasă a conduitelor psihomotrice:

✓ deprinderi psihomotrice de bază (locomoția, gesturile, mimica);

✓ jocurile dinamice și exercițiile fizice;

✓ rezistența la efort fizic etc.

    În proiectarea curriculumului trebuie să se țină seama de tipul și gradul deficienței elevului.

    Curriculum diferențiat evidențiază măsurile de design curricular de a diversifica și individualiza experiențele de învățare, astfel încât, elevii să primească sarcini în funcție de particularitățile proprii de dezvoltare.

    Literatura de specialitate evidențiază următoarele componente ale procesului didactic care pot deveni obiectul adaptării și personalizării:

✓ Obiectivele de învățare;

✓ Timpul didactic;

✓ Activitățile de învățare (structură, formă);

✓ Resurse educaționale (metode de predare, forme de organizare și mijloace didactice);

✓ Activitățile de evaluare.

Sursa: profedu.ro

Prin ce se caracterizează comportamentul adaptativ al elevului? Răspunsurile elevilor, adaptare școlară cls 5

 Prin ce se caracterizează comportamentul adaptativ al elevului?  

Răspunsurile elevilor, adaptare școlară cls 5

În raport cu profesorul şi procesul de învăţare, un comportament adaptativ presupune: 

- respectarea regulilor clasei; 

- ascultarea cu atenţie a profesorului la clasă;

- perseverenţă;

- răspunsuri prompte la solicitările profesorului, cooperare cu profesorul;

- angajarea în activitate; rezolvarea de sarcini în mod autonom;

- solicitarea ajutorului când elevul simte că este în impas;

 - motivaţie şi interes;

 - disciplina muncii intelectuale, a organizării activităţii de învăţare;

 - sentimentul de eficacitate personală (autoeficacitate);

- autocontrolul propriilor emoţii.

În raport cu restul colegilor de clasă, acest tip de comportament se caracterizează prin:

- independenţă;

- susţinerea propriilor opinii (asertivitate);

- atribuirea de trăsături pozitive colegilor;

- sociabilitate, stabilirea cu uşurinţă de relaţii bune cu alţi elevi;

- cooperare;

- ajutorarea colegilor.

Ora de consiliere la clasele 5 B, 5 D, 5 E: Despre adaptarea școlară

 

Despre o nouă etapă din viața de elev: clasa a V-a

Despre adaptarea școlară...

... cu elevii claselor: 5 B (16.09), 5 D (17.09), 5 E (19.09)

💖💖💖😊

Ora de consiliere a părinților: Adaptarea școlarului mic la cerințele școlii (Copilul meu începe școala)

 Clasa pregătitoare:

Bună ziua, dragi părinți!
Vă invit să pătrundeți în problematica specifică de adaptare a şcolarului mic la cerinţele şcolii, parcurgând materialul Copilul meu începe scoala, realizat pentru dumneavoastră.
Încercăm să răspundem la câteva întrebări primite de la părinți (de-a lungul anilor):
1. Ce se întâmplă cu copilul care crește? (În jurul vârstei de șase ani se petrec mari schimbări în dezvoltarea copilului. Prezentăm nevoile copilului la această vârstă, un profil psifologic al micului școlar.)
2. Cum se pregătește copilul de școală? (Copilul a crescut, se simte mare și abia așteaptă să meargă la școală! În mintea lui gândurile se centrează în jurul școlii, are așteptări și emoții, iar sentimentele îi sunt puternice și amestecate. Așa se face că școala este idealizată, dar și privită cu ambivalență. Prezentăm sentimentele complexe trăite de copil în acest moment.)
3. De ce clasa pregătitoare este la școală? (Prezentăm motivele pentru care există clasa pregătitoare în cadrul școlii.)
4. Ce înseamnă clasa pregătitoare? (Prezentăm rolurile clasei pregătitoare, care este cadrul și ce abilități formează.)
5. Cum putem ajuta copilul care intră la școală? (Prezentăm câteva aspecte de care trebuie să ținem cont în acest moment.)
Școala poate fi frumoasă, copilul este pregătit să o iubească... noi, adulții, părinți și educatori, nu avem altceva de făcut decât să avem încredere în copil, să nu-i tulburăm bucuria, să-l asigurăm de sprijinul nostru (indiferent de rezultatele de moment).
Părinții care doresc sa dezbatem împreună acest subiect (acest material) pot participa la unul din cele 4 Grupuri de discuții pentru părinți pe care le organizam la cabinetul de consiliere (etaj 2) astfel: miercuri, 18.09, ora 10 SAU joi, 19.09, ora 10 SAU miercuri, 25.09, ora 10 SAU joi, 26.09, ora 10.

Parcurgeți materialul anexat pe grupul clasei.

Ora de consiliere la 5 C și la 5 A: Adaptarea școlară la clasa a V-a

 Vorbim despre Adaptare școlară cu elevii claselor a V-a... Azi: 5 C și 5 A. 💓

Consiliere profesori și părinți: Adaptarea la clasa a V-a

Adaptarea scolara - forma specifica de adaptare sociala;

-        presupune existenta unei compatibilitati intre natura cerintelor scolare si posibilitatile subiective ale elevului de a le indeplini cu succes;

-        Paradoxal: o stategie de adaptare scolara/ de supravietuire este si rezistenta scolara care consta in refuzul normelor si valorilor specifice culturii scolare (situatiile de „inadaptare”/ de devianta scolara).

-        Adaptarea scolara nu inseamna exclusiv inteligenta scolara, rezultate/ randament scolar inalt/ succes scolar, pentru ca elevul nu-si lasa la poarta scolii conflictele, angoasele, dificultatile!

-        Adaptarea scolara este un fenomen cu dimensiuni complexe care presupune luarea in consideratie a mai multor factori:

1.     interni, individuali ce se raporteaza la elev;

2.     externi, sociali,

3.     „intalnirea” specifica a acestor factori.

!!!  Cand cauzele deviantei/inadaptarii scolare sunt cautate doar la nivelul caracteristicilor de personalitate ale deviantului (care este considerat, dupa caz, „dezadaptat”, „cu tulburari emotionale si comportamentale”), putem semnala activarea unor mecanisme de aparare: este vorba de un efort de distantare sociala fata de actul deviant, prin plasarea intregii responsabilitati asupra individului si etichetarea sa, astfel incat sa se mentina o demarcatie clara intre „normalitate” si „devianta”.

1.  La nivelul personalitatii elevilor se constata prezenta / absenta :

a) factorilor intelectuali/abilitatilor cognitive (inteligenta scolara, stilul cognitiv, auditiv, vizual, kinestezic, aptitudinea verbala: factorul verbal/ intelegere, factorul fluiditate verbala/ exprimare);

-        abilitati cognitive:

- evitare/ confruntarea cu problema;

- reevaluarea pozitiva a situatiei;

- expectantele/ convingerile

 b) factorilor nonintelectuali/abilitatilor emotionale, sociale, comportamental- relationale (afectivitatea, motivatia, nivelul de aspiratie, imaginea de sine, norma de internalitate si toleranta la frustrare)

- abilitati emotionale:

- exprimarea emotionala adaptativa;

- managementul emotional (managementul furiei/ autocontrolul/ toleranta la frustrare);

- stil atributional;

                  - abilitatile sociale:

- rezolvarea de probleme;

- empatia;

- managementul conflictelor;

- abilitati de coping;

- abilitati comportamental - relationale:

- comportamentele de initiere a unor contacte sociale/ interrelationarea,

- cautarea suportului social;

- abilitati de negociere,

- comunicarea asertiva;

a) Factorii intelectuali

Inteligenta emotionala

      Activitatea intelectului/abilitatile cognitive sunt in mare masura conditionate de starile/ abilitatile emotionale;

in cursul dezvoltarii si odata cu antrenamentul intelectual, emotia se intelectualizeaza, se somatizeaza si se transforma in motivatie pentru invatare

Influenta afectivitatii asupra inteligentei , ca aptitudine generala, i-a determinat pe psihologi sa introduca in analiza conceptul de inteligenta emotionala, care ar desemna o aptitudine complexa, un rezultat al intersectarii acceptarii de sine, sociabilitatii si constiintei propriei valori.

   b) Factorii nonintelectuali

1.     Sistemul motivational cuprinde acele stari si procese emotionale si cognitive care pot declansa, orienta si sustine diferite comportamente si activitati.

(vezi importanta motivarii scolare!)

Motivatii de dezvoltare –complexe	Spirituale si de explorare De transformare a mediului si creatie De autorealizare
Motivatii de adaptare la mediu	De autonomie si competenta De autocontrol si influenta la mediu De exprimare si relationare complexa De cunoastere, intelegere si estetice
Motivatii de mentinere a echilibrului de functionare fizica si psihica	De identitate si de stima de sine De atasament si de apartenenta De securitate fizica si psihica Fiziologice

Ø  In scolaritatea primara domina impulsul/ trebuinta de afiliere:

             Elevii mici se straduiesc sa obtina rezultate scolare bune pentru a-si multumi parintii/ educatorii,  pentru a obtine/ a nu pierde aprobarea/ afectiunea lor.

Ø  In perioada pubertatii impulsul afiliativ scade in intensitate si se reorienteaza  de la adulti catre colegii de aceeasi varsta (emergenta grupului informal la aceasta varsta); dorinta de aprobare din partea colegilor poate reduce randamentul scolar, daca acesta nu e apreciat in grup

Ø  In adolescenta incepe sa predomine impulsul afirmarii puternice a eului care include trebuinta de succes scolar pentru a dobandi o pozitie de putere sau de prestigiu in grupul de elevi (induce sentimentul valorii de sine si consolideaza stima de sine);  se manifesta si impulsul cognitiv/ trebuinta de a cunoaste/ intelege/ a rezolva probleme, ca un tip ce apartine motivatiei intrinseci.

Diminuarea performantelor/ Scaderea motivatiei

Ø  Cand sanctiunile sunt frecvente sau cand climatul afectiv scolar rezultat nu satisface trebuinta de securitate afectiva a elevilor - apar atitudini agresive/ autoagresive.

Ø  Practicile de etichetare/ marginalizare/ excludere - nu satisfac trebuintele de afiliere.

Ø  Aceste trebuinte, la randul lor, nu permit satisfacerea nevoii de apreciere si stima de sine

2.     Nivelul de aspiratii - nevoia de autorealizare;

-        implica din punct de vedere cognitiv reprezentarea unui scop/ ideal si a posibilitatilor de realizare;

-        nivelul inalt - succes scolar/ nivel scazut - performante slabe;

-        este un efect al trebuintei de performanta si este in relatie stransa cu stima de sine (stima inalta - nivel de aspiratii ridicat si invers);

3.     Imaginea de sine (adesea conduitele deviante scolar apar ca urmare a mecanismelor de aparare a imaginii de sine: negare, proiectare/ reverie;

-        autoeficienta - credintele despre capacitatea de a exercita un control asupra evenimentelor ce le afecteaza viata/ de a putea indeplini o sarcina specifica.

4.     Norma de internalitate - atribuirea succesului/ esecului fie situatiei/ factorilor externi, fie factorilor interni

5.     Toleranta la frustrare - experienta afectiva a esecului/ confruntara cu un obstacol aflat in calea satisfacerii unei trebuinte perceputa ca legitima.

Toleranta la frustrare depinde de nivelul de autocontrol, de temperament, de norma de internalitate.

2. Factorii externi - sociali

a) Familia

In familie, functia esentiala este cea de securizare a copilului;

- climatul de securitate afectiva joaca rolul esential, predominanta fiind trebuinta de securitate afectiva.

- Sentimentul de siguranta este singurul care ii permite copilului sa se emancipeze si sa-si formeze personalitatea; pentru aceasta, conditia primordiala este acceptarea neconditionata a copilului, deoarece ea induce si mediaza acceptarea si stima de sine a copilului.

Climatul educational familial poate fi analizat dupa mai multi factori:

- modul de raportare interpersonala a parintilor (nivelul de apropiere si intelegere, acordul sau dezacordul in legatura cu diferite probleme)

- Sistemul de atitudini parentale in raport cu diferitele norme si valori sociale;

- Modul in care este perceput si considerat copilul;

- Modul de manifestare a autoritatii parintesti (unitar/ in dezacord);

- Gradul de acceptare a unor comportamente variate ale copiilor;

- Dinamica aparitiei unor stari tensionale sau conflictuale;

- Modul de aplicare a recompenselor sau sanctiunilor;

- Gradul de deschidere si sinceritate al  copilului  in raport cu parintii.

b) Scoala

- Curriculum ascuns - experiente sociale neintentionate ale elevilor, care influenteaza personalitatea elevilor; (posibile etichetari!)

- sursele CA.: personalitatea profesorilor, relatiile interpersonale, sistemul de recompense si sanctiuni, adica intreg climatul psihosocial al clasei/ scolii.

- Clasa de elevi: categorizarea si atribuirea esecului si afilierea;

- scoala inseamna evaluare - evaluarea inseamna distribuirea elevului in categorii; esecul scolar devine criteriu pentru constituirea unei categorii de elevi; ca urmare, comportamentul elevilor aflati in conditia de esec si determinati sa se compare cu ceilalti se va orienta catre redobandirea/ mentinerea unei imagini pozitive de sine. Prin urmare din randul elevilor cu imagine de sine deteriorata si cu o redusa stima de sine, se vor recruta deviantii (uneori se adauga si stilul educativ parental ce le-a indus neincrederea in adultul-educator)

- de regula, in cazul deviantilor, se introduc noi criterii de comparare pentru a compensa deprivarea de status si a conserva stima de sine; ( ex.: „curajul” de a sfida autoritatea scolara, de a fi ei insisi); este o strategie de incomparabilitate, pentru a-si crea conditii de revalorizare sociala;

- Dimensiunea procesului educational;(proiectarea curriculum-ului)

- Rolul personalitatii profesorului: empatia, acceptarea, congruenta;

- Afectivitatea profesorilor - se coreleaza cu performanta scolara, pentru ca satisface trebuinta de securitate afectiva a elevilor ( A. Freud- Teorie invatarii afective)

-absenta implicarii afective genereaza:

·       contraperformante in planul achizitiilor academice si al conduitei;

·       comunicare centrata pe subiectul lectiei exclusiv;

·       valorizarea dimensiunii cognitive a invatarii, abandonand-o pe cea motivational - afectiva si sociala;

·       lipsa expectantelor pozitive cu privire la evolutia elevilor.

- Atribuiri externe pentru esecurile scolare/ problemele de comportament, plasand responsabilitatea pe elev sau pe familia lui;

- Stima de sine si vulnerabilitatea la stres: reprezentarea de sine cuprinde imaginea de sine, sinele ideal si stima de sine; relatia cu performanta scolara in cadrul procesului de influentare sociala/ scolara;

- pragul de toleranta sociala si temperamentul

- Competentele sociale si de comunicare: !!! etichetarea- „Profetia care se autoimplineste” (R.K Merton).

-        Relatia profesor - elev: educatorul reprezinta autoritatea, arhetipul modelului pattern; simbolic, elevii devin „fii” prin statutul de „discipoli”. Relatia pedagogica de tipul subordonare - obedienta este o relatie „oedipiana” si elevii vor percepe scoala ca o institutie frustranta. Daca este o relatie bazata pe atasament si incredere, elevii vor dezvolta si ei atasament fata de modelul/ profesor; identificarea cu modelul (care in viziune psihanalitica, este o rezolvare a conflictului oedipian), se realizeaza simbolic prin acceptarea normelor de conduita, iar in plan formal, prin succesul scolar.