vineri, 26 august 2011

Matei live



Matei e genul de copil care ţi se lipeşte de suflet de la prima întâlnire. Şi-acolo rămâne!

Mi-amintesc cu drag chipul lui scăldat în lacrimi în prima zi de şcoală...

Cine ar fi crezut că, la o distanţă de 8 ani de la ziua aceea, voi asculta o piesă a lui Steve Vai cântată de Matei? Eu, bineînţeles! :) Pentru că elevii mei sunt toţi nişte copii minunaţi!


Matei live. Trăieşte-ţi visul!

Cu drag.


Cele mai bune universităţi din lume

După topul şcolilor şi liceelor bucureştene (AICI), azi putem vedea topul celor mai bune universităţi din lume AICI.

joi, 25 august 2011

Expunere la fericire



Casa de pe deal. (În)vie.
Camino de Santiago

Psihologia copilului



Psihologia copilului. Lucrare scrisă de Tinca Creţu. AICI


Din cuprins:

Definirea psihologiei copilului. Dezvoltarea psihică: factori, legi, mecanisme

Etapa prenatală a dezvoltării umane. Naşterea şi noul născut

Dezvoltarea fizică şi psihică a copilului până la 3 ani

Dezvoltarea fizică şi psihică a preşcolarului

Dezvoltarea fizică şi psihică a şcolarului mic


Profilul psihologic al preşcolarului. Repere

Percepţiile preşcolarilor continuă să se perfecţioneze şi poate realiza chiar activităţi de observare dar conduse din aproape în aproape de către educatoare.• Reprezentările se îmbogăţesc foarte mult sub influenţa grădiniţei şi au un rol din ce în ce mai important în activitatea mentală .• Preşcolarul are o gândire intuitivă adică: legată şi condusă de către percepţie; foloseşte reprezentări şi preconcepte sau noţiuni empirice, este preoperatorie şi nereversibilă ajunge la raţionamentul inductiv dar care nu este încă perfecţionat, gândirea preşcolarului este în ansamblu necauzală .• Memoria preşcolarului are următoarele caracteristici: un volum mai mare, cea verbală este în evidentă creştere, apare memoria voluntară, păstrarea este de durată mai mare şi încep să se constituie amintirile, actualizarea este mai ales realizată ca reproducere.• Imaginaţia reproductivă îşi dezvoltă mecanismele specifice şicopilul poate asculta cu plăcere poveşti noi pentru că se formează repede în minte imaginile corespunzătoare. Imaginaţia creatoare este amplă şi este manifestată cu precădere în joc, desen, jocuri de construcţie şi colaje.• În plan afectiv, se diversifică emoţiile şi se construiesc sentimentele faţă de părinţi, fraţi, surori, educatoare şi colegi.• Mersul se perfecţionează foarte mult iar apucarea este din ce în ce mai fină aşa că preşcolarii pot executa elemente grafice, pregătitoare pentru scriere.• În jurul a 4 – 4 ½ ani apare voinţa care va schimba foarte mult viaţa psihică în ansamblu.• În preşcolaritate se pun bazele personalităţii: încep să se manifeste unele aptitudini şi se cristalizează unele trăsături de caracter iar în jurul a 6 ani, imaginea de sine.


Profilul psihologic al şcolarului mic. Repere

Intrarea în şcoală înseamnă exercitarea unor influenţe hotărâtoare ale acestui factori asupra întregii dezvoltări a copilului.• Dezvoltarea percepţiilor şi motricităţii fine la şcolarul mic permit însuşirea scris-cititului, cea mai importantă achiziţie a acestui stadiu.• Limbajul se perfecţionează din toate punctele de vedere: îmbogăţirea vocabularului, corectitudinea structurilor de comunicare,rezolvarea tuturor problemelor de pronunţie, posibilitatea comunicării verbale largi şi a celei scrise, în forme mai simple.• Gândirea şcolarului mic devine operatorie, este reversibilă şi reglată de o logică implicită, foloseşte raţionamente inductive adevărate, devine cauzală pentru relaţii mai simple.• Atenţia şcolarului mic este puternic influenţată de şcoală şi modelată după tipul sarcinilor de învăţare.• Memoria şi imaginaţia îşi consolidează însuşirile şi sesubordonează învăţării şcolare.• Afectivitatea şcolarului mic progresează astfel: se îmbogăţesc trăirile afective, mai ales cele generate de şcoală, se formează noi sentimente, se manifestă capacităţi mai crescute de reglare acomportamentelor emoţional-expresive.• Se structurează motivaţia învăţării şcolare trecându-se de la motive extrinseci simple şi personale la cele cu semnificaţie socială (învăţarea este cerută de integrarea în societate, învăţarea îţi asigură un loc în viaţă) şi se formează motivaţia intrinsecă (curiozitate epistemică, interes cognitiv).• Personalitatea şcolarului mic progresează în sensul consolidării şi formării de noi însuşiri caracteriale şi a cristalizării mai clare a imaginii de sine.


duminică, 21 august 2011

Şcoala de vară





Şcoala de vară din Viana, Camino de Santiago

Într-una din liniştitele zile ale vacanţei, Căpşunica a decretat:
- De mâine ar trebui să mai merg şi eu la grădiniţă!
:) Copiii ştiu întotdeauna ce e mai bine pentru ei!

S-a optat pentru un program de dezvoltare personală. O perioadă interesantă, activă şi relaxantă pentru Căpşunică.

joi, 18 august 2011

Ce pot învăţa adulţii de la copii

Blogul eConsiliere a pornit la drum anul trecut din dragoste şi respect pentru Copil, cu următorul mesaj desprins din lumea Micului Prinţ (Antoine de Saint Exupery):

"...Aş vrea să fac dedicaţia copilului care a fost odinioară cel care este omul mare de acum. Toţi oamenii mari au fost cândva copii. (Dar puţini dintre ei îşi mai aduc aminte)".

Ar fi putut foarte bine să înceapă cu acest frumos discurs al unui copil, Adora Svitak, pe care vă invit azi să-l urmăriţi.

"Adora spune că lumea are nevoie de gândire "copilărească": idei îndrăzneţe, creativitate dezlănţuită şi mai ales optimism.
Marile vise ale copiilor merită aşteptări pe măsură, începând cu bunăvoinţa adulţilor de a-i învăţa pe copii, dar în aceeaşi măsură de a învăţa de la aceştia."



Colajul aprecierilor




Obiective: imagine de sine; oferirea de feed-back-uri pozitive celorlalţi

Resurse: coli de hârtie A3, carioci, culori, materiale pentru colaje, reviste, lipici, foarfecă

Desfăşurare:
Se formează grupe de câte 6 persoane. Se anunţă sarcina: realizarea unui colaj - pentru fiecare participant - care să descrie calităţile acestuia.
Se scrie numele fiecărei persoane din grupul format pe o coală de hârtie. Timp de 5 minute fiecare se gândeşte la trăsăturile colegilor de grup şi decupează imagini sau cuvinte pentru această descriere. Se face o rotaţie a colilor pentru ca fiecare membru al grupului să lipească imaginile şi cuvintele potrivite.
În final fiecare explică contribuţia adusă la realizarea colajului.

marți, 16 august 2011

Şcoala Verde

Însoțiți-l pe John Hardy în turul Școlii Verzi, școala lui ieșită din tipare, în Bali, unde copiii învaţă să construiască, să grădinărească, să creeze și să trăiască în armonie cu mediul înconjurător şi cu ei înşişi.







Plasa iubirii



Obiective: optimizarea deprinderilor de relaţionare interpersonală; sesizarea caracteristicilor personale; adoptarea unor atitudini pozitive faţă de ceilalţi (încredere, acceptare, deschidere).

Resurse materiale: un ghem de sfoară

Desfăşurare:
Participanţii formează un cerc. Trainerul prinde capătul sforii, iar ghemul (în desfăşurare) îl aruncă unuia dintre participanţi. Acesta prinde ghemul, se prezintă şi spune care este cea mai importantă trăsătură/calitate a sa, prinde sfoara în jurul degetului şi aruncă ghemul altui participant. Jocul continuă în mod asemănător.
Plasa iubirii se "ţese" astfel: ghemul trece de la un participant la altul, formând o reţea ce-i va lega pe toţi.
Ghemul derulat ajunge din nou la trainer.

Sfoara se reaşază pe ghem, făcând cale întoarsă: fiecare participant adresează celui care urmează un compliment (referitor la trăsătura ce îi place/ ce admiră cel mai mult la el).