luni, 19 septembrie 2016

Admitere liceu 2017 - 2018

Ordinul nr. 5077/2016 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2017-2018

  

Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice

Ordinul nr. 5077/2016 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2017-2018
 
În vigoare de la 16.09.2016
Cititi ordinul AICI
http://mate.info.ro/Stirea-923-ordinul-nr-5077-2016-privind-organizarea-si-desfasurarea-admiterii-in-invatamantul-liceal-de-stat-pentru-anul-scolar-2017-2018.html

joi, 15 septembrie 2016

Diferenţele între oameni. Diferenţele de opinii.


Diferenţele între oameni. Diferenţele de opinii.



Pasul 1.  Propuneţi un exerciţiu analitic. "Ce diferenţe şi ce asemănări există între bodyguardul care păzeşte şcoala şi comandantul unei secţii de Poliţie?". (In cazul în care şcoala nu este înzestrată cu aşa ceva, plasaţi bodyguardul în alt context: o firmă, un magazin, o casă de schimb, o bancă). Rugaţi elevii să treacă pe două coloane asemănările şi deosebirile.

Pasul 2. Comentaţi cea mai frecvent evocată asemănare: amândoi păzesc liniştea şi ordinea colectivităţii. De asemenea, cea mai frecvent menţionată  deosebire: bodyguardul este subaltern, comandantul de Poliţie este şef. Rugaţi-i să continue a găsi deosebiri şi asemănări. De exemplu,  unul este şef, celălalt subaltern. Evident şeful are un salariu mai mare iar bodyguardul mai mic. Poliţistul este plătit de către stat, bodyguardul de către firma privată care l-a angajat. Bodyguardul este înarmat (pentru a descuraja eventualii agresori), şeful secţiei de Poliţie nu umblă înarmat (decât, eventual, în unele misiuni). Amândoi pot fi căsătoriţi şi să fie părinţi. Amândoi fac exerciţii săptămânale (sau mai des) pentru menţinerea formei fizice. Etc etc.

Pasul 3. Sugeraţi elevilor să găsească şi alte exemple pe care să le comenteze în sensul asemănărilor şi deosebirilor dintre ele. De exemplu, ce au în comun părinţii celor din clasă şi ce îi deosebeşte?

Pasul 4.  Rezultă o varietate de puncte de vedere asupra unei varietăţi corespunzătoare de situaţii. Concluzia, care poate veni de la dumneavoastră sau de la elevi este extrem de simplă: oamenii sunt foarte diferiţi între ei. Religios, rasial (etnic), ocupaţional, din punctul de vedere al veniturilor, fizic, din punctul de vedere al educaţiei, din punct de vedere al poziţiei ierarhice sau al poziţiei sociale şi aşa mai departe. Sigur că din anumite puncte de vedere, între mai toţi oamenii se pot găsi şi asemănări, precum cele de mai sus. Dar acestea nu anulează diferenţele de fapt. Impuneţi o concluzie: ce este mai evidentă: diversitatea sau unicitatea oamenilor?

Pasul 5. Indiferent de gradul de unicitate sau diversitate al oamenilor, există un singur criteriu în faţa căruia oamenii sunt egali. Puneţi în dezbaterea elevilor acest criteriu: care este acesta? Legea, desigur. Discuţiile mai pot reliefa un alt pol al egalităţii: toţi oamenii sunt egali în faţa lui Dumnezeu. Aici, însă, oferiţi-le o temă de gândire: un creştin poate fi egal cu un musulman în faţa lui Allah? In faţa cărui Dumnezeu un catolic poate fi egal cu un evreu?


Pasul 6. Continuaţi discuţia. Chiar dacă acceptăm un criteriu al egalităţii, totuşi diferenţele sunt mai importante. Egalitatea în faţa legii survine doar atunci când oamenii trebuiesc judecaţi pentru faptele lor, pentru greşelile lor, pentru actele lor antisociale. Până a ajunge în aceste situaţii oamenii trăiesc diferit, fiecare după modelul lui de viaţă, încercănd să nu facă greşeli care să îi aducă în faţa legii. Solicitaţi elevilor să discute despre soluţiile la următoarea întrebare: Cum este mai bine pentru colectivitate, să se impună ca oamenii să trăiască, să muncească şi să câştige în condiţii egalitare- aşa cum încercase regimul comunist sau să se lase ca oamenii să trăiască, să muncească şi să câştige după capacităţile şi eforturile individuale, aşa cum încearcă să evolueze România de azi? Discutaţi argumentele pro şi contra în fiecare caz.

Pasul 7. Puneţi în discuţie, în final, un sumar studiu de caz. Doi colegi de liceu, colegi de facultate au pornit la drum în profesie în acelaşi loc de muncă. După un timp, unul din ei renunţă şi se apucă de o afacere pe cont propriu. Peste ceva vreme, după unele succese, afacerea nu mai merge şi societatea lui  trebuie să se închidă. Celălalt, între timp ajunsese şef. Primul îi face o vizită şi îi cere să-l ajute să se angajeze înapoi. Ce i-a răspuns şeful? Cine are dreptate? Ce trebuie reţinut din această simplă lecţie de viaţă?

Activitate preluata din manualul Decizia e a mea!  Autori: Aurora Liiceanu, Andrei Popescu

Activitate de consiliere: Floarea vieţii mele




Scop:
            Este un exerciţiu de autocunoaştere.  Itemi de identificare a dominantelor personalităţii în centrul cărora se află Eul:  
Cum sunt eu?
 Ce-mi place să fac?
 Ce am învăţat până acum?

Timp:
          Nu există limită de timp dar,  uzual,  se aplică 10-15 minute.

Materiale:
       Coli A4 sau orice coală de hârtie şi instrumente de scris.

Procedeu :
Elevii vor fi solicitaţi să aprecieze pozitiv/ negativ acele atribuite care favorizează/ împiedică   realizarea profesională.

Activitate de consiliere: În oglindă




          Tinerii au frecvent o imagine interioară despre sine dar adeseori sunt prea timizi sau nesiguri cand trebuie să vorbească despre ei înşişi. Această activitate este concepută să îi ajute să înceapă să îşi exploreze adevărata personalitate şi apoi să împărtăşească celorlalţi ceva despre sine. Aceasta le oferă şansa să îşi exploreze sentimentele şi percepţiile interioare şi să afle că ceilalţi au valori şi viziuni asemănătoare. De asemenea, oferă posibilitatea formării unei “ echipe” ca şi ocazia de a afla ceva mai multe despre ceilalţi.

Scop:
Conştientizarea de către elevi a unor elemente ce ţin imaginea de sine


 Timp:
          Nu există limită de timp dar,  uzual,  se aplică 10-15 minute.


Materiale:
         Coli A4 sau orice coală de hârtie şi instrumente de scris.


Procedeu :
            Te  rog să  răspunzi la întrebările :

 “ Cine sunt eu?”, 

 „ Cum sunt eu?”

  „Ce  sunt eu?”  


O poţi face în ce formă doreşti (compunere, eseu,  listă de atribute). Încercă doar să fii sincer pentru ca imaginea  pe care o  prezinţi să fie ca o reflectare  a ta  în oglindă.   

Activitate de consiliere de grup: Istoria devenirii mele ca fata, ca baiat


Instructaj:
             
Va  invit la o calatorie usor neobisnuita, o calatorie in timp, in trecut, pana la cele mai vechi amintiri ale existentei voastre, amintiri din copilarie, amintiri legate de persopanele importante din viata voastra, persoane care au avut un rol important in dezvoltarea voastra  ca fete sau ca baieti, ca adolescenti sau adolescente.Sunt persoane care v-au invatat cum sa va purtati ca fata sau ca baiat in diferite imprejurari, ce e bine sa faceti ce este interzis sa faceti, sau au fost pentru voi modele masculine sau  modele feminine de urmat sau nu. Lasati-va gandurile sa mearga inapoi in trecut si deveniti pentru cateva momente un spectator atent, foarte atent la filmul care tocmai a inceput sa se deruleze in imaginatia voastra. Este un film al carui erou principal sunteti chiar voi, de cand erati mai mici si pana in momentul prezent, voi si cei care de-a lungul anilor au fost langa voi si v-au indrumat pasii, v-au ghidat, v-au sfatuit in momente importante. Oare ce v-au invatat? Ce v-au aratat? Oare ce v-au spus? Ce ati aflat despre a fi barbat sau a fi femeie? Lasati filmul sa se deruleze usor in ritmul lui, pentru a privi cu atentie fiecare eveniment important al devenirii voastre ca adolescent/a. Si atunci cand ati terminat de parcurs acest film al vietii voastre din trecut pana in prezent, va invit sa luati o foaie de hartie si un creion, marker etc.
Va invit sa marcati un punct pe ea cu ajutorul creionului din mana voastra Acest punct reprezinta momentul prezent al vietii voastre in care ati descoperit ce inseamna sa fii baiat si ce inseamna sa fii fata, in care ati aflat cum e sa fii baiat bun sau fata buna sau cum e bine sa va purtati.
Copiii vor avea la dispozitie 10’ sa creioneze aceasta linie a timpului pe foaia de hartie cu ajutorul materialelor puse la dispozitie. Apoi desenele se aseaza in mijlocul grupului, iar fiecare adolsescent va fi incurajat sa relateze celorlalti membri ai grupului istoria personala a devenirii sale. Vom evidentia impreuna conceptia fiecaruia despre a fi barbat sau a fi femeie, ca si efectele pe care interventiile educationale ale adultilor le-au avut asupra dezvoltarii lor ca fata sau baiat.
Se vor identifica cu ajutorul elevilor care sunt modelele masculine sau feminine preluate, integrate sau din contra cele respinse.

Incheiere

Pozitia „Facem fata lumii impreuna”

Exercitiul se realizeaza in diada si este necsara constientizarea avantajelor si dezavantajelor unei relatii de codependenta.
“Stati spate in spate cu bratele inlantuite. Pretindeti ca sunteti bucurosi si vioi. Puteti privi fiecare in jur, infruntand lumea. Daca unul din voi doreste sa inconjoare camera, faceti-o dar fara sa va desprindeti. Spuneti daca puteti face si altceva in afara drumului pe care il strabateti in aceasta postura?
Daca unul din voi vrea sa se aseze si sa citesca o carte in timp ce celalalt strabate drumul respectiv o poate face? Va puteti simti protejat, dar de asemenea inlantuit, cramponat… Analizati tot ce simtiti in legatura cu aceasta pozitie”

Pozitia “Oscilatie libera”
O astfel de provocare permite adolescentilor accesul la descoperirea unui model de convietuire care ar putea aduce beneficii multiple ambilor parteneri ai unei relatii.
“Stand fata in fata, apropiati-va atat cat sa va fie bine. Ce simtiti? Miscati-va liber in sens du-te vino. Atingeti-va unul pe altul. Duceti-va fiecare pe drumul lui si intoarceti-va. Relatia voastra poate atinge acest ideal? Se exploreaza sentimentele traite de fiecare partener intr-o astfel de relatie.
(I Mitrofan, D. Vasiles, 2001).

Măsurati-vă singuri stresul



       Acest inventar pentru evaluarea stresului individual a fost aşezat în  contextul vietii normale şi obişnuite, excluzând situatiile exceptionale, cum ar fi un război, o catastrofă naturală sau o epidemie.
         Notati punctele pe care dv. vi le atribuiti în fiecare din cele 96 de cazuri din diferite categorii.Realizati totalul punctelor pentru fiecare dintre ele: stil de viată, mediu, simptome, slujbă/ocupatie, relatii, personalitate. Totalul vă va oferi  gradul de stres  care îl aveti in acest moment. Pentru ca evaluarea să fie valabilă,trebuie să răspundeti la toate întrebările cu sinceritate deplină.

Scala are 4 trepte: Niciodata, Aproape niciodata, Frecvent, Aproape totdeauna

I.  STIL DE VIATA
                                                                             Niciodată     Aproape   Frecvent   Aproape
                                                                                                 niciodată                 totdeauna
1.      Dorm un număr de ore potrivit cu nevoile mele ………3                    2             1          0
2.      Mănânc la ore fixe …………………………………  3                    2             1          0
3.      Când sunt nervos,iau tranchilizante…………………   0                    1             2          3
4.      În timpul liber ,mă uit la TV sau la video……………   0                    1             2          3
5.      Fac exercitiu fizic în mod regulat ……………………  3                    2             1          0
6.      Mănânc în grabă……………………………………  0                    1             2          3
7.      Din toate alimentele bogate în colesterol (ouă ,ficat,brânză)
mănânc cât am poftă ………………………………   0                    1             2          3
8.      Consum fructe şi verdeturi din plin……………………3                    2             1          0
9.      Beau apă între mese………………………………… 3                    2             1          0
10.  Mănânc între mese…………………………………   0                    1             2          3
11.  Servesc un mic dejun bogat…………………………  3                     2            1          0
12.  La cină mănânc putin………………………………    3                     2            1          0
13.  Fumez………………………………………………  0                     1            2          3
14.  Consum băuturi alcoolice……………………………  0                     1            2          3
15.  În timpul liber ies în natură şi la aer curat………………3                     2            1          0
16.  Practic un “hobby” care mă relaxează…………………3                     2            1          0
Total STIL DE VIATA………….

II. MEDIU

17.  Familia mea este destul de gălăgioasă………………… 0                    1          2          3
18.  Simt că am nevoie de mai mult spatiu în casă…………  0                    1          2          3
19.  toate lucrurile mele sunt puse în ordine,fiecare la locul lui.3                    2          1          0
20.  Beneficiez de o atmosferă de cămin plăcută……………3                    2          1          0
21.  Vecinii mei sunt gălăgioşi………………………………0                    1          2          3
22.   Se află multă lume în zona în care locuiesc…………… 0                    1          2          3
23.  Casa mea este curată şi ordonată……………………   3                    2          1          0
24.  Acasă mă relaxez în linişte……………………………  3                    2          1          0
25.  Dormitorul meu mi se pare mic………………………   0                    1          2          3
26.  Am impresia  că locuim prea multi sub acelaşi acoperiş…0                   1          2          3
27.  Sunt multumit cum este zugrăvită locuinta……………… 3                   2          1          0
28.  Consider casa mea ca fiind destul de spatioasă
pentru nevoile  noastre……………………………………   3            2          1          0
29.  În cartierul meu sunt mirosuri neplăcute………………… 0            1          2          3
30.  Zona în care locuiesc e destul de zgomotoasă…………    0            1          2          3         
31.  Aerul din localitatea mea este curat……………………   3            2          1          0
32.  Străzile şi parcurile din cartierul meu sunt curate şi îngrijite.3            2          1          0
Total MEDIU …………………….





III. SIMPTOME

33.  Sufăr de dureri de cap……………………………………… 0         1           2              3
34.  Am dureri abdominale………………………………………0          1           2              3
35.  Am o digestie bună………………………………………….3          2           1              0
36.  Am scaun regulat……………………………………………3          2           1              0
37.  Mă supără spatele…………………………………………  0          1           2              3
38.  Sufăr de tahicardie…………………………………………..0          1           2              3
39.  Sufăr de alergii………………………………………………3          2           1             0
40.  Am senzatie de sufocare……………………………………..0         1           2              3
41.  Mi se intepenesc muşchii gâtului
 şi ai spatelui…………………………………………………… 0          1           2              3
42.  Am tensiune arterială moderată şi constantă………………… 3         2           1               0
43.  Am memorie bună…………………………………………   3          2           1              0
44.  Nu am poftă de mâncare……………………………………. 0          1           2              3
45.  Mă simt obosit şi fără putere …………………………………0          1           2              3
46.  Sufăr de insomnie……………………………………………..0         1           2              3
47.  Transpir mult ( chiar când nu fac exercitii )…………………..   0          1           2              3
48.  Plâng şi mă descurajez foarte repede………………………….0         1           2              3

Total SIMPTOME………………………..

IV.             SLUJBA/OCUPATIE

49.  Lucrul meu zilnic
îmi produce multă tensiune…………………………………….. 0         1          2           3
50.  În momentele libere mă frământă
 problemele de serviciu……………………………………..…...0         1         2            3
51.  Programul de lucru este regulat…………………………….. 3         2         1            0
52.  Ocupatiile mele îmi permit
să mânănc liniştit acasă………………………………………… 0         1         2            3
53.  Lucrez acasă noaptea şi la sfârşitul săptămănii…………….    3         2        1             0
54.  Am mai multe slujbe……………………………………….  0          1        2            3
55.  La lucru mi se pare că timpul zboară………………………   3          2        1            0
56.  Mă simt folositor şi satisfăcut în ocupatiile mele……………    3         2        1             0
57.  Trăiesc cu frica piederii serviciului………………………….  0           1         2           3
58.  Relatiile cu colegii de serviciu sunt conflictuale……………      0          1         2           3
59.  Sunt în relatii bune cu şeful meu…………………………….   3          2        1            0
60.  Consider că postul meu este sigur…………………………..  3          2        1            0
61.  Automobilul îmi este necesar la lucru………………………   .0           1        2           3
62.  Uit să mănânc atunci când trebuie să termin o treabă……….    0           1       2            3
63.  Mă consider competent în munca mea………………………   3          2        1           0
64.  Am convingerea că şeful meu şi/sau familia mea
 apreciază lucrul pe care îl fac…………………………………..   3           2        1           0

Total SLUJBA/OCUPATIE……………

  
V.                RELATII
65.  Mă bucur să fiu amabil
şi politicos cu toată lumea……………………………………3           2          1            0
66.  Îmi păstrez încrederea în ceilalti………………………… 3           2          1            0
67.  Sunt nemultumit atunci când
planurile mele depind de altii………………………………....0           1         2           3
68.  Mă afectează mult disputele……………………………   0          1         2           3
69.  Am prieteni dispuşi să mă asculte………………………   3          2          1            0
70.  Sunt satisfăcut de viata mea sexuală………………………3         2          1            0
71.  Pun pret pe părerea pe care o au altii despre mine………...0          1         2           3
72.  Doresc să fac lucrurile mai bine decât  ceilalti……………. 0          1         2           3
73.  Colegii de serviciu sunt prietenii mei……………………... 3          2         1            0
74.  Am răbdare să ascult problemele  celorlalti……………….3          2         1            0
75.  Cred că sotul /sotia mea are nevoie să se schimbe
pentru ca relatia  noastră să fie bună ( pentru cei necăsătoriti : logodnic/logodnică,prieten/prietenă,apropiat/apropiată )……... 0          1        2           3
76.  Vorbesc  prea mult………………………………………  0         1         2           3
77.  Atunci când discut cu cineva,îmi dau seama………………  0        1         2            3
că foarte curând încep să vorbesc pe un ton ridicat…………… 0        1         2            3
78.  Sunt invidios pe cei  mai bogati decât mine………………   0        1         2            3
79.  Când am o dispută cu cineva ,
mă gândesc la ce-i voi răspunde în timp ce el încă vorbeşte…    0        1         2           3
80.  Devin nervos atunci când mi se dau ordine………………   0        1         2           3
Total RELATII………………………..


VI. PERSONALITATE
81.  Mă simt în general satisfăcut de viata pe care o duc……….  3          2           1           0
82.  Îmi place să vorbesc pe altii de bine………………………..3          2          1           0
83.  Devin nervos când cineva conduce încet automobilul
 în fata mea……………………………………………………..0          1           2          3
84.  Când trebuie să stau la coadă  la un ghişeu
renunt şi plec……………………………………………………0          1          2          3
85.  Mă simt îngăduitor cu mine însumi atunci
când se apropie termenele……………………………………… 3          2          1          0
86.  Privesc viitorul cu încredere………………………………...  3          2          1           0
87.  Cu toate că nu îmi place,am tendinta
să mă gândesc la ce poate fi mai rău……………………………. 0         1         2            3
88.  Îmi place să fac lucrurile în felul meu
şi mă supăr atunci când acesta nu e posibil……………………..   0           1         2           3
89.  Sunt bine dispus……………………………………………..3          2         1            0
90.  Sunt multumit de purtarea mea……………………………..   3          2         1            0
91.  Mă enervez atunci când sunt întrerupt
în cursul unei activităti………………………………………….  0           1         2           3
92.  Sunt perfectionist…………………………………………    0           1         2           3
93.  Mă gândesc la cei care îmi datorează bani………………….  0           1         2           3
94.  Devin nervos atunci când sunt prins
într-o aglomeratie rutieră……………………………………….   0            1         2           3
95.    plictisesc foarte repede în concediu şi doresc
să revin la activitătile mele “ productive”………………………      0           1         2           3
96.  Trăiesc cu teama că într-o zi s-ar putea să mă îmbolnăvesc
de o oarecare boală fatală,cum ar fi cancerul…………………...    0           1         2            3
                                                Total PERSONALITATE………





Calculati –vă totalul
                                     1. Notati punctele pentru fiecare sectiune

I.       STIL DE VIATA ….
II.    MEDIU…………….
III. SIMPTOME……….
IV. LUCRU…………….
V.    RELATII……………
VI. PERSONALITATE…
1.      Adăugati încă trei puncte dacă                                3. Adăugati două puncte dacă

Aveti între 35 şi 60 de ani……….                              Aveti între 25-34 ani…………….
Sunteti separat/ă sau divortat/ă…..                              Sunteti necasătorit/ă ,văduv/ă…..
Trăiti într-un oraş mare………….                               Aveti în casă unu sau doi copii….
Nu aveti serviciu…………………                              Lucrati temporar…………………
TOTAL GENERAL……………..

Şi acum,după ce ati obtinut totalul,observati în ce interval de stres vă găsiti :

Pâna la 48 de puncte. Nivelul  de stres este primejdios de scăzut. Este nevoie să puneti un pic de scânteie şi imbold în viata dv. pentru a obtine reusitele care se aşteaptă de la capacitatea pe care o aveti.

Între 49 si 72 de puncte Beneficiati de un nivel scăzut de stres. Acest lucru se poate datora unei naturi liniştite şi multumite într-un mediu favorabil. Situatia dumneavoastră este sănătoasă şi  lipsită de riscul de infarct, ulcere şi alte îmbolnăviri asociate cu stresul. Cu toate acestea, este  posibil să aveti un randament mult mai scăzut fată de capacitatea pe care o aveti şi poate e nevoie, din când în când, de o provocare pentru a face un efort mai mare.

Între 73 şi 96 de puncte. Aceasta este intervalul normal al stresului. Cele mai multe persoane se află la acest nivel. Uneori sunt tensiuni, alteori momente de relaxare. Este necesară  şi o oarecare tensiune pentru a atinge anumite tinte propuse; însă stresul nu trebuie să fie permanent,ci să se compenseze prin perioade de linişte. Aceste alternări formează o parte din echilibru uman. Deoarece această zonă este foarte largă, punctajul poate să fie aproape de limite. Dacă punctajul dv. este foarte aproape de limita superioară, ca măsură de prudentă, considerati-vă cel putin partial şi în intervalul următor.

Între 97 si 120 de puncte. Stresul din aceast interval  este considerabil ridicat. În felul acesta, dumneavoastră aveti o înştiintare clară şi concludentă a primejdiei. Observati cu grijă  fiecare sector al vietii dv. cu scopul de a vedea care sunt problemele care au nevoie de o rezolvare mai urgentă. Acum este  momentul de a preveni dereglările psihice importante ca: depresia, neliniştea sau pierderea facultătilor mintale sau de a evita complicatii ale aparatului digestiv şi circulator. Căutati să priviti problema pe calea cea mai directă din diferite perspective: dieta, exercitiul fizic, relaxarea, ajutorul personal al cuiva demn de încredere. Adoptati  o atitudine pozitivă şi căutati să fiti amabili cu toti ceilalti.

Între 121 şi 144 de puncte. Această zonă este considerată primejdioasă. Dacă obtineti mai mult de 144 de puncte, vă găsiti în mijlocul unui grup redus de persoane foarte stresate şi cu multiple probleme, care reclamă o atentie urgentă. De aceea, luati în serios problema ieşirii din această situatie înainte de a fi  prea târziu. Căutati ajutor. Sunt situatii pe care unii nu le pot înfrunta singuri. Cu totii avem uneori nevoie de sprijin din partea familiei sau a prietenilor sau chiar de ajutorul profesional al unui psiholog sau psihiatru. Dacă este posibil, schimbati-vă  activitatea  pentru câteva zile şi aplicati toate tehnicile şi strategiile antistres.


Preluat  testul din  Julian Melgosa , “Fără stres”, Editura “Viata şi sănătatea”, 2000.