Oferta Cabinetului de Consiliere...

Consiliere individuală



și Consiliere grup

Notă: In foto - O ședință de consiliere - orientare școlară și profesională
Test de aptitudini. Test de interese

Cabinetul de Consiliere...

Caracteristicile relaţiei de consiliere (Pete Sanders, 1999)

· sunt într-adevăr auzit – sentimentul că o altă persoană este real interesată de mine şi încearcă să mă înţeleagă, să mă asculte.

· căldura - mă simt bine primit de cineva, ca şi când ei ar fi bucuroşi să mă vadă cu adevărat.

· confidenţialitate - este foarte important să mă simt în siguranţă, să fiu sigur că altcineva nu va afla ceea ce spun, astfel încât să mă simt jenat.

· egalitate - îmi place să mă simt pe picior de egalitate cu altă persoană. Astfel consilierii nu se poartă ca şi cum mi-ar fi superiori, ca nişte “experţi” sau să aibă putere asupra mea.

· non - judecare - nu-mi place să mă simt judecat sau să mi se spună ce să fac. Unii mă fac să mă simt ca şi cum aş fi făcut ceva rău. Prefer să mă simt acceptat ca persoană, astfel mă simt în siguranţă.

· numai pentru oamenii cu probleme - Consilierea este pentru oamenii cu probleme. Eu nu am probleme, deci nu am nevoie de consilier.

· fără limite - Dacă merg la consilier, voi putea să vorbesc despre orice cred eu că este important pentru mine.

· plânsul - este O.K. să plângi când eşti supărat. Consilierea te ajută să-ţi exprimi emoţiile, sentimentele

· relaţia - Consilierea este o relaţie de ajutorare, de suport. Este ceva despre ceea ce se întâmplă între oameni. Fiecare relaţie are aspecte unice. Relaţia de consiliere este construită cu ajutorul instrumentelor de comunicare şi cunoaştere a vieţii cotidiene. Clientul furnizează propria experienţă de viaţă.

· respect pentru client, încredere şi cooperare - Consilierul trebuie să înveţe să se raporteze adecvat la diferenţele culturale şi atitudinale care influenţează relaţia şi să le respecte.

· responsabilitate pentru realizarea scopurilor fixate - “A fi pregătit” şi aşteptările sunt factori importanţi în construirea relaţiei între client şi consilier.

· autodezvăluirea - clientul, „expert în propria lui viaţă” este ajutat de consilier, „expert în strategii de consiliere” să se descoperă. Importantă este latura umană a consilierului.

Cabinetul de Consiliere…

TRĂSĂTURILE DEFINITORII ALE CONSILIERII EDUCAŢIONALE

Este un proces de dezvoltare;

Are un rol de prevenire şi proactiv;

Optimizează modul în care elevul relaţionează cu şcoala;

Abordează diverse probleme ale subiectului consiliat (personale, educaţionale, sociale, de orientare şcolară şi profesională).

PRINCIPII ÎN CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ

· Toate persoanele sunt speciale şi valoroase pentru că sunt unice;

· Fiecare persoană este responsabilă pentru propriile decizii;

· Clientul (elevul, părintele, cadrul didactic, familia) „trebuie” să se simtă „împuternicit” (engl. empowered), să manifeste autonomie personală şi autoînţelegere, „satisfăcut şi plin de resurse” (See Russell, apud Pete Sanders, 1999);

· Elevul este acceptat ca persoană şi tratat în consecinţă;

· Consilierea este în esenţă o relaţie permisivă;

· Consilierea se bazează pe modul de a gândi împreună cu cel consiliat.

Cabinetul de Consiliere…

“Sarcina consilierii este de a oferi clientului oportunitatea de a explora, descoperi şi clarifica moduri de a trăi valorificându-şi resursele, ceea ce conduce la sentimentul de bine interior, îndreptându-se spre o cât mai bună existenţă”. (Asociaţia Britanică pentru Consiliere, 1991)

În procesul de consiliere se încearcă “provocarea” unei schimbări voluntare în atitudinile şi comportamentul clientului, astfel încât persoana sau grupul „să funcţioneze optim din punct de vedere psihosocial”. (Băban A., 2001)

Consilierea este: - relaţie; - formă specială de comunicare; - implică ascultarea; - previne situaţiile de criză - rol proactiv; - -o persoană este ajutată de alta; - -o persoană ajută un grup de persoane; - -formă confidenţială de a oferi ajutor bazată pe principiul dezvoltării personale; - presupune „împuternicirea” (engl. „empowerment”) persoanelor care caută ajutor; - -înseamnă a-i ajuta pe alţii să-şi identifice şi să-şi clarifice problemele; - activitate efectuată de profesionişti; - se ghidează după anumite teorii şi după metode specifice domeniului. (după Hough M., 1998)

Ora de consiliere...

...la clasa I E

11.11.11. Pas cu pas...

O expoziție în incinta refugiului din Pamplona
Camino de Santiago

Legenda prenumelui

Ora de consiliere la cls 8 B, 8 C, 8 A

Un exerciţiu-joc de autocunoaştere/intercunoaştere (inclus în activităţile de autocunoaştere derulate în cadrul proiectului Paşi către viitor)


Fiecare elev prezintă grupului “legenda prenumelui său” , atingând în discursul său următoarele aspecte:
Care este prenumele tău? Îţi place sau nu? Cine ţi l-a dat? Ce semnificaţie are? Care sunt numele de alint? Ce porecle ai? În ce culoare îţi vezi prenumele? Ce alt prenume ai fi vrut?

ADMITERE 2012-2013

Ordinul 5220/2011 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2012—2013

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 617 din 31 august 2011
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI

Ordin admitere 2012

View more documents from econsiliere

Recomandăm  și  alte articole pe teme de OSP (orientare școlară și profesională)

AICI

Proiectul Paşi către Viitor

Scopul proiectului: orientarea şcolară şi profesională a elevilor cls. a VIII-a

Coordonatorii proiectului: director prof. Elena State, director adj. prof. Vătui Alina, prof. Ionaşcu Florentina (diriginte cls. a VIII-a A), prof. Georgescu Ana Maria (diriginte cls. a VIII-a B)

Manager de proiect: prof. psihopedagog Şerbănoiu Elena (diriginte cls. a VIII C)

Grup ţintă: elevii cls. a VIII-a, părinţii acestora

Coordonatele proiectului: Cercetare, Autocunoaştere, Informare, Consiliere


Cercetare
CENTRUL DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI realizează Studiul privind opţiunile şcolare ale elevilor claselor a VIII-a, ale părinţilor acestora şi ale profesorilor diriginţi
OBIECTIVELE STUDIULUI : • Identificarea intenţiei de continuare a studiilor după terminarea clasei aVIII-a; • Identificarea distribuţiei opţiunilor şcolare pe filiere şi specializări/calificări; • Identificarea factorilor şi motivelor care stau la baza opţiunilor şcolare exprimate; • Identificare modalităţilor prin care şcoala poate oferi sprijin elevilor şi părinţilor acestora în procesul de orientare şcolară şi profesională


Autocunoaştere : Lecţii de dirigenţie (consiliere şi orientare)
- Factorii şi etapele unei orientări şcolare şi profesionale optime
(Alegerea carierei: autocunoaşterea; informaţii despre carieră, relaţii semnificative)
- Metode de consiliere şi orientare. Activităţi: Cubul, Legenda prenumelui, Soarele abilităţilor şi intereselor, Analiza SWOT personală, Lecţia despre valori. Povestea lui Horton, Casa Carierei Tale, Detectivi în alegerea Carierei
- Teste psihologice: Testul de interese Holland, test de aptitudini, test de interese (http://www.go.ise.ro/)


Informare:
Lecţii de dirigenţie (consiliere şi orientare), şedinţe cu părinţii
Metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii
Informaţiile necesare cu privire la unităţile de învăţământ (filiere, profiluri, specializări, domenii de pregătire, calificări profesionale etc.)
Proiectul “ALEGETI LICEUL POTRIVIT ”– parteneriate cu licee bucureştene (prezentarea ofertelor şcolare)

Ghidul admiterii – mai 2012
Târgul de oferte educaţionale – mai 2012

Consilierea părinţilor şi elevilor, fără a le influenţa opţiunile, pentru a permite candidaţilor o alegere în cunoştinţă de cauză
La cerere, consiliere psihopedagogică în cadrul Cabinetului de Asistenţă Psihopedagogică din şcoală.

Eu şi lumea mea

Acest joc face parte din programul educațional Decizia e a mea (autori Aurora Liiceanu și Andrei Popescu).

Cât sunt de preocupaţi adolescenţii de modul în care gândesc cei din lumea lor?

Jocul de rol care urmează se bazează pe un antrenament al capacităţii de a realiza cum propria persoană este percepută de către alţii. Prin modul de desfăşurare al jocului, se oferă posibilitatea ca fiecare participant să se gândească la propria lui “filosofie”, să-și exprime atitudinile şi să înveţe să le comunice celorlalţi.

Instrucţiunile jocului sunt următoarele: “ Imaginaţi-vă că ne aflăm pe o insulă separată în patru părţi egale, notate cu semnele (+ , + ) ; (+ , - ) ; (- , +) ; (- , -).

Aceste semne indică părerea despre “ eu și lumea în care trăiesc” . Cele patru păreri ar indica următoarele:

(+ , +) eu sunt în regulă, lumea în care trăiesc este în regulă;
(+ , -) eu sunt în regulă, lumea în care trăiesc nu e în regulă;
(- , +) cu mine este ceva în neregulă, însă lumea în care trăiesc este în regulă;
(- , - ) eu nu sunt în regulă dar nici lumea în care trăiesc nu e în regulă.

Insula este divizată în patru părţi şi ţine de fiecare participant să aleagă, pe baza propriilor păreri, în care parte a insulei va dori să trăiască. Fiecare trebuie să se gândească la faptul că nu starea lui de moment, din ziua aceea, este determinantă, ci ceea ce i s-a intâmplat personal în ultimul interval de timp, să zicem în ultimele trei luni.

Se divide spaţiul util (exerciţiului de rol) al clasei în patru spaţii, iar fiecare elev este rugat să decidă unde se “repartizează” singur. Inainte să se pronunţe singur asupra propriului plasament, el va fi supus opiniei grupului, care poate fi organizată prin simplu vot. In consecinţă, fiecare va primi un semnal de la grup și abia apoi se va asocia zonei respective a "insulei".

După ce toţi participanţii s-au repartizat, se fomează patru grupuri. Acestea vor fi invitate să discute, pe parcursul a 4-5 minute despre motivele şi raţiunile care i-a condus pe cei din fiecare grup să aibe o asemenea alegere. Deci, cele patru grupuri, în patru spaţii separate, trebuie să-şi pregătească un punct de vedere comun tuturor celor din grup. Când toate grupurile sunt pregătite, se poate trece la prezentarea opiniilor celor patru grupuri.

NOTA:
După un asemenea joc de rol, adolescenţii pot realiza singuri că modul în care gândesc singuri poate fi şi este influenţat de modul în care gândesc ceilalţi. Lumea personală nu va mai fi privită ca un cerc închis, ca o cetate în plină campanie de apărare, ci ca un cerc deschis care devine, treptat, cât mai larg, pentru a permite cât mai multe contacte interpersonale, cât mai multe schimburi de păreri şi opinii, toate în beneficiul direct al adolescentului. Comunicarea şi securitatea emoţională devin, prin exerciţiul interacţiunii, motoare ale auto-descoperirii eu-lui, prin diferenţe față de ceilalţi, prin constanţă și fidelitate față de sine.