Reteaua liceelor Bucuresti/ Brosura admitere liceu 2015

2015 brosura admitere from econsiliere

Grupul de discutii pentru parinti "Copilul meu incepe scoala"

Azi la cel de-al treilea Grup de discutii adresat parintilor elevilor din clasele pregatitoare am dezbatut tema: Comportamente pozitive / dezirabile

- Invatare de comportamente pozitive/dezirabile.

- De ce nu functioneaza metodele pe care le aplicam? (informatia, feedback-ul negativ)

- Disciplinarea = metoda de invatare de comportamente dezirabile 

- !!! PASUL 1: dezvoltarea încrederii în sine a copilului

- Principiile invatarii unui comportament:

1.    Disciplinarea înseamnă focalizarea pe comportament şi nu pe persoană.

2.   Disciplinarea înseamnă învăţarea unor comportamente (imitarea si observarea celorlalti, exercitiu)

3. Disciplinarea înseamnă focalizarea pe aspectele pozitive ale unui comportament. (concret, intariri/recompensa, pedeapsa doar stopeaza cmp, nu il invata cmp pozitive)

- PREVENIREA problemelor comportamentale

- Cum reactionam cand copilul are un cmp problematic?

 - Cum incurajam comportamentele pozitive? 

 - Alternative de disciplinare      

Disciplina pozitiva

DISCIPLINA POZITIVĂ înseamnă:

Ø  A recompensa un comportament bun. Pentru că recompensele sunt constructive, încurajează eforturile viitoare. Pedeapsa este distructivă – îi umileşte pe copii şi îi face să se simtă neputincioşi.

Ø  A încuraja auto-disciplina şi respectul pentru ceilalţi. Pentru că cei mici trebuie să devină nişte persoane care ştiu să se comporte frumos, chiar şi atunci când nu există cineva care să le spună ce au de făcut.

Ø  A stabili limite realiste în funcţie de vârsta şi stadiul de dezvoltare. Pentru că, pe măsură ce copiii cresc, aşteptările noastre se schimbă.

Ø  A fi noi înşine un bun exemplu. Pentru că cei mici observă întotdeauna mai uşor cum suntem şi ce facem noi şi nu ceea ce spunem.

Ø  A încuraja şi nu a da ordine şi instrucţiuni. Pentru că „fă ce ţi-am spus!” nu îl învaţă nimic pe copil, iar data viitoare va proceda la fel. Disciplina pozitivă înseamnă a explica de ce.

Ø  A fi constant – când spunem „nu” înseamnă „nu”. Pentru că cei mici au nevoie să ştie care le este locul şi este foarte important să ştie că vorbim serios de fiecare dată.

Ø  A lăuda, a aprecia şi a acorda atenţie. Pentru că dacă cei mici sunt obişnuiţi să capete atenţia noastră dacă se poartă frumos, atunci nu vor mai fi nevoiţi să ne atragă atenţia prin comportamente inadecvate.

Ø  A dezvolta sentimentul respectului de sine. A certa copilul, a-l face să se ruşineze, a-l umili sau răni poate duce la instituirea unui comportament chiar mai rău decât cel anterior. Atenţia, lauda şi aprobarea construiesc sentimentul respectului de sine iar un copil care se simte preţuit se va comporta frumos în continuare.

Sursa: Salvati Copiii

Cum ajutăm un elev îndoliat? – 16 sfaturi pentru profesori

Ce pot face profesorii, diriginții și consilierii școlari pentru elevii care au pierdut recent un membru al familiei sau un prieten:

1. Luați în calcul faptul că doliul afectează elevii în plan emoțional, social, comportamental, cognitiv, academic și spiritual ;
2. Stabiliți un contact personal cu familia elevului ;
3. Aveți în vedere că pentru mulți tineri școala oferă o pauză de la durere, comparativ cu atmosfera din familie. Obiceiurile de la școală pot reda un sens de normalitate vieții; Elevii încă își doresc să fie copii și că școala oferă șanse de joacă, râs, de a cânta și a ieși cu prietenii fără a te simți vinovat ;
4. Înainte de a le transmite colegilor de clasă informația despre pierderea unui membru al familiei al unui anumit elev, intrebați elevul în privința informației pe care este dispus să o divulge...

Continuarea articolului AICI  http://planurideviitor.ro/category/in-scoli/

Sa invatam matematica!

Aduc o scrisoare pentru ....

Pregãtirea: Scaune mai puţine decât numãrul participanţilor

Timp: 5-10 minute

Mărimea grupului: 20-30

Instrucţiuni

1. Se aseaza scaunele în formă de cerc.

2. Participanţii stau pe scaune.  Un jucator (postasul) sta în mijloc.

3. Postasul spune: “Aduc o scrisoare pentru aceia ce. . . poartã ochelari (au fãcut un duş în dimineaţa aceea. . . , poartă pantaloni. . . , pentru aceia care poartă ceas, sau orice, în funcţie de imaginaţia lui. )

4. Toti cei care poarta ochelari trebuie să schimbe scaunele, in timp ce persoana din mijloc foloseşte aceasta oportunitate ca sa se aseze.

5. Persoana ramasa fara scaun continua jocul (aduce altă scrisoare).

Axa vietii

Acest instrument este adesea folosit atât în terapie cât şi în activităţile de cunoaştere şi autocunoaştere. 
El mai poate fi numit şi punctul de plecare în activităţile de cunoaştere şi autocunoaştere.

Tehnica: 

Se împarte o coală de hârtie în două, prin trasarea unei axe verticale. 

La unul din capete se scrie data naşterii, iar la celălalt anul curent. 

Se împarte axa pe intervale de 5 ani între cele două capete. 

Li se cere elevilor să îşi amintească evenimentele mai importante din viaţa lor şi să le noteze, aşezându-le în ordine cronologică pe axă.

METODA FRISCO

Prin metoda Frisco participanţii trebuie să interpreteze un rol specific, care să acopere o anumită dimensiune a personalităţii, abordând o problemă din mai multe perspective. Astfel, membrii grupului vor trebui să joace, fiecare, pe rând, rolul consevatoristului, rolul exuberantului, rolul pesimistului şi rolul optimistului. Metoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţi din San Francisco), iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente. Metoda Frisco are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea elevilor capacităţi empatice, spirit critic, importantă fiind stimularea gândirii, a imaginaţiei şi a creativităţii.

Etapele metodei Frisco:

1. Etapa punerii problemei: profesorul sau elevii/studenţii sesizează o situaţie problemă şi a propun spre analiză;

2. Etapa organizării colectivului: se stabilesc rolurile: conservatorul, exuberantul, pesimistul, optimistul şi cine le joacă. Rolurile pot fi abordate individual sau, în cazul colectivelor numeroase, acelaşi rol poate fi jucat de mai multi participanţi concomitent, aceştia formând o echipă.

3. Etapa dezbaterii colective: fiecare interpretează rolul ales şi-şi susţine punctul de

vedere în acord cu acesta.                                                                                                                   Cel care joacă rolul de este conservator are sarcina de a aprecia meritele soluţiilor vechi, pronunţându-se pentru menţinerea lor, fără a exclude însă posibilitatea unor eventuale îmbunătăţiri.

Exuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat în practică, asigurând astfel un cadru imaginativ-creativ, inovator şi stimulându-i şi pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile. Se bazează pe un fenomen de contagiune.

Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută, cenzurând ideile şi soluţiile iniţiale propuse. El relevă aspectele nefaste ale oricăror îmbunătăţiri.                           

Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist, îmbărbătând participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală, concretă şi realizabilă. El găseşte fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către exuberant, stimulând participanţii să gândească pozitiv.

4. Etapa sistematizării ideilor emise şi a concluzionării asupra soluţiilor găsite.

Metoda Frisco este asemănătoare cu tehnica „Pălăriilor gânditoare” atât din punct de vedere al desfăşurării, cât şi în ceea ce priveşte avantajele şi limtele