e Consiliere: motivatia invatarii

Se afișează postările cu eticheta motivatia invatarii. Afișați toate postările

miercuri, 1 aprilie 2026

Cum influențează mediul educația copilului?

sâmbătă, 19 octombrie 2024

Ora de consiliere: Despre învățarea eficientă

Despre ÎNVĂȚAREA EFICIENTĂ…

ORA DE CONSILIERE.

8 A, B, C, D, E, F

Vă zic încă din start: Nu s-a inventat încă nicio metodă prin care lecțiile pe care le aveți de învățat să le puteți reține prompt, după o simplă lecturare.

Știința ne dezvăluie însă câteva secrete care pot face învățarea mai rapidă, mai eficientă și mai ușoară. Haideți să aflăm câteva!

I. Creierul uman reține mai ușor informațiile noi și interesante (de aceea învățăm așa repede versurile unei melodii care ne place). Acum o să îmi spuneți: “Ok, Baltagul însă (de exemplu) nu e o temă nouă pentru mine! Și nici măcar interesantă, nici nu îmi place!”

Iar eu o să vă spun că, în acest caz, puteți “păcăli” creierul, transmițându-i mesajul așteptat de el (că materialul de învățat e nou și interesant). Cum? Simplu! “Mimând”/adoptând o ATITUDINE POZITIVĂ (da, încetează cu lamentările: Vai, ce nașpa e, ce greu, ce plictisitor etc!). Zâmbește și spune: E ok! E interesant! ȘI FII ACTIV: Pune mâna pe un creion! Scrie cuvinte/propoziții din textul de învățat, puneți întrebări etc. În principiu, fii activ în raport cu ceea ce ai de învățat. Adoptând cele două comportamente, creierul primește mesajul “A, e ceva nou și interesant de reținut!” și mobilizează capacitățile necesare, învățarea devenind mai ușoară.

II. Și-acum câteva SFATURI PRACTICE de învățare:

1. Atingerea scopului pe care îl aveți în viață este condiționat de studiul individual. Învață! :)
2. Feriți-vă să vă faceți munca neinteresantă. Fiți activi! Vorbiți, scrieți, explicați unui “profesor imaginar”, închipuiți-vă că sunteți pe o scenă și aveți de transmis informațiile acelea etc.
3. Planificați-vă pentru studiul individual un timp minim pe care ulterior să-l măriți progresiv.
4. Între orele 8 - 13 si 16.30 - 21.30 sunt perioadele optime de învățare dintr-o zi.

În principiu, vă recomand să învățați la aceleași ore și în același loc (la birou, la masă/ NU în pat). Creierul reține plaja orară și locul în care e solicitat, recunoaște contextul și activează mai repede capacitățile necesare, facilitând învățarea!
5. După fiecare 40 - 50 minute de concentrare și învățare faceți câte o pauză de 10 - 15 minute, în care să vă relaxați (stați întinși cu ochii închiși pe un pat sau fotoliu/vă plimbați/ascultați muzică/ vă jucați/faceți gimnastică/conversații etc, adică faceți activități care să solicite și alți centri nervoși).
6. Dacă simțiți că nu vă puteți concentra asupra unui subiect sau teme anumite, învățați-le pe părți mici.
7. Faceți însemnări, extrageți ideile esențiale din text și întocmiți un rezumat (însemnările sunt folositoare la recapitulare și mențin atenția).
8. Nu treceți de la o temă la alta fără ca întâi să nu fie bine însușită.

9. Fiți cât mai selectiv în reținerea informațiilor, iar când sunteți obligat să memorați ceva fără relații logice între ele, apelați la sisteme mnemotehnice. Găsiți aici câteva: http://blog.grile-rezidentiat.ro/mnemotehnica-inveti-rapid-orice/

10. Repetați a treia zi ceea ce ați învățat în prima.
11. Nu învățați intensiv (cu 3 zile înainte de examen), ci extensiv (zilnic, permanent).
12. Dupa învățare, supuneți-vă autoexaminarii, SIMULAȚI situația de examen, faceți bilete de examinare, amestecați-le, trageți 2-3 și răspundeți/luați un model de test și rezolvați!
13. Învățarea în condiții ușoare de stres sși anexietate (precipitare, mobilizare) este superioară învățării în condiții de relaxare totală. Așa ca stresul, în cantități rezonabile (!), nu e chiar rău acum.
14. Oferă-ți recompense.

Metoda STING e o metodă simplă și eficientă la care poți apela cu succes. În ce constă? Vezi mai jos!

S stabilesc SARCINA de învățare (Ex. Rezolv problemele 1, 2,3 ...)

T stabilesc TIMPUL în care învăț/rezolv sarcina (.... în 30 de minute...)

I IGNOR orice factor care mă distrage (!) (...timp în care ignor telefon, pisică, bunică etc....)

G îmi ofer, la final, o GRATIFICARE/recompensă. (...la final îmi ofer ca “premiu” o bomboană/o conversație cu un prieten etc)

15. Cunoașterea rezultatelor și a erorilor în învățare, mobilizează și orientează pe cel ce învață în asimilarea cunoștințelor. Așa că vezi ce ai greșit la testul lucrat!
16. Construiți-vă tabele de specificație (liste cu cele mai importante noțiuni, teze, principii, ipoteze, formule, scheme, definiții etc.). Le puteți afișa prin casă pentru a le vedea constant!

17. (!!!!) In general, în urma unei activități de învatare reținem:
                        - 10% din ceea ce citim;
                        - 20% din ceea ce auzim;
                        - 30% din ceea ce vedem;
                        - 50% din ceea ce vedem și auzim în același timp;
                        - 80% din ceea ce spunem;
                        - 90% din ceea ce spunem și facem în același timp.

Deci, fii activ!! Spune și scrie ceea ce ai de învățat! 18. Alternați învățătura cu somnul (învățarea fără somn favorizează uitarea; !!! în somn creierul selectează, prelucrează, sistematizează și ordonează cantități mari de informație la nivel subconștient). Reia informații înainte de a te culca și încearcă să rămai cu ele în minte atunci când te culci! (repetă lecția, apoi renunță la alte tipuri de activități înainte de culcare: telefon, televizor etc. pentru a păstra în minte doar lecția învățată) 19. Nu te speria! Înainte de un examen, întotdeauna AVEM SENZAȚIA CĂ NU MAI ȘTIM NIMIC! E doar o impresie! Dacă ai învățat, totul se află în mintea ta! O să îți amintești în situație de examen!

20. POȚI! CREDE ÎN TINE!

EU CRED!

Te îmbrățisez cu drag,

Prof. consilier școlar Eta Serbanoiu

marți, 18 ianuarie 2022

Motivația

MOTIVAŢIA
– Se referă la acele stări şi procese emoţionale şi cognitive care pot declanşa, orienta şi susţine
diferite comportamente şi activităţi.
– Motivaţia este un factor important / esenţial al performanţei în activitate.
– Motivaţia determină iniţierea unei activităţi şi persistenţa în realizarea unei sarcini sau
abandonarea ei, fiind unul dintre factorii principali care influenţează performanţa.

Relaţia motivaţie - performanţă
Emoţiile sunt componente motivaţionale care au rolul de a media între intenţia de acţiune şi
implicarea în acţiune, respectiv nivelul de performanţă la care se ajunge. Ele pot amplifica, diminua
sau bloca accesul la resursele cognitive şi energetice:
– emoţii pozitive – favorizează concentrarea, creativitatea, capacitatea de memorare şi de calcul,
rezistenţa la frustrare, efort îndelungat şi ambiguitate conducând la implicarea în activitate şi
obţinerea unor performanţe superioare;
– emoţii negative – blochează capacitatea de concentrare, de memorare şi de rezolvare a
problemelor conducând la comportamente de evitare, neimplicare în activităţi, performanţe
scăzute;

Intensitatea emoţiilor:
– intensitatea scăzută determină o stare de relaxare, nefavorabilă implicării şi susţinerii
energetice a activităţilor, conducând la performanţe scăzute;
– intensitatea ridicată determină de cele mai multe ori o mobilizare energetică excesivă cu efect
de dezorganizare a comportamentului şi a capacităţii de concentrare, poate conduce de
asemenea la obţinerea unor performanţe scăzute;
– intensitatea moderată este cea mai adecvată pentru mobilizarea energetică şi utilizarea
eficientă a cunoştinţelor şi abilităţilor;

Strategii de optimizare cu rol în declanşarea activităţii
– conştientizarea consecinţelor neimplicării în sarcină (ex. pentru activităţi de învăţare –
incultura, şomajul, izolarea, dezamăgirea celor dragi, etc.);
– manipularea consecinţelor – oferirea de recompense pentru angajarea în activitate, respectiv
de penalizări pentru evitarea lor (recompensa se va realiza imediat după efectuarea
comportamentului aşteptat, nu va viza persoana, ci comportamentul);
– activarea sau crearea unui context favorabil specific activităţii aşteptate;
– modelarea – motivaţiile pozitive pentru anumite conduite se declanşează prin motivarea
comportamentală (dacă membrii de prestigiu ai grupului se angajează într-o activitate, există
şanse mari să se declanşeze motivaţii pozitive pentru acea activitate la toţi membrii grupului);
– explorarea preferinţelor şi intereselor elevilor;

Exemple de tehnici ce pot fi utilizate în optimizarea motivaţiei pentru declanşarea
activităţii:
– imageria dirijată – elevii trebuie să îşi imagineze ce le-ar plăcea să devină în viitor si de ce ar
avea nevoie pentru a urma traseul profesional ales, astfel aceştia vor fi capabili să se focalizeze
pe propriile dorinţe / aspiraţii şi să devină mai specifici cu ceea ce-şi doresc;
– alegerea unui obiect – simbol al aspiraţiilor sale (ex. un elev poartă mereu cu sine un con de
brad pentru a-i aminti de dorinţa lui de a deveni biolog);
– aplicarea subiectelor predate la situaţii personale – identificarea acelor aspecte predate care se
pot aplica la situaţii curente sau de interes pentru a creşte atractivitatea informaţiei;
– crearea unei imagini mentale motivaţionale (ex. “mă văd în faţa clasei de elevi, predând
copiilor”, “mă văd în halat alb, examinând pacienţi”)

Strategii de susţinere motivaţională
• asigurarea confortului fizic şi psihic bazal;
• creşterea sentimentului eficacităţii personale şi al stimei de sine – reamintirea repetată a situaţiilor
în care elevul a experimentat sentimente de eficacitate;
• formarea unor atribuiri realiste ale succesului şi eşecului – persoanele care atribuie predominant
succesul unor factori externi stabili, iar eşecul unor factori interni stabili vor avea un sentiment al
eficacităţii scăzut şi aşteptări de nereuşită în sarcină, astfel încât există şanse mari de neimplicare
în sarcină “Oricum nu o să reuşesc”; persoanele care fac atribuiri inverse vor avea un sentiment
al autoeficacităţii foarte crescut, aşteptări crescute de reuşită, indiferent de complexitatea sarcinii
şi obstacolele apărute, ceea ce uneori poate duce la lipsa persistenţei motivaţionale “Oricum o să
reuşesc”

Exemple de tehnici ce pot fi utilizate în optimizarea motivaţiei pentru susţinerea activității

– dezvoltarea unor convingeri adaptative prin dialog intern pozitiv (“Ştiu că pot să obţin mai
mult dacă muncesc mai mult”;
– formularea unor scopuri specifice – stabilirea unui scop realist în raport cu sarcina propusă;
– crearea unei reţele de suport în vederea sprijinirii realizării scopurilor;
– evitarea suprasolicitării printr-un management eficient al timpului;