Rezultatele cele mai
bune se regasesc in randul copiilor care prezinta tulburari
de conduita la nivel mediu (comportamente opozante,
lipsa compliantei si agresivitate de intensitate medie) si care provin din familii
lipsite de probleme majore (care nu sunt familii dezavantajate socio-economic, in care nu este prezenta o psihopatologie
accentuata a parintilor, nu exista conflicte maritale sau un nivel
scazut al suportului social).
Factorii care asigura succesul
interventiei in tulburarile de conduita sunt:
1.
orientarea interventiei spre franarea
influentei cat mai multor factori care determina
sau favorizeaza tulburarile de conduita;
sau favorizeaza tulburarile de conduita;
2.
tratamentul
este suficient de flexibil incat sa raspunda nevoilor specifice ale copilului:
3. interventia este orientata inspre prevenirea
agravarii tulburarii si a comportamentelor
cu risc antisocial.
cu risc antisocial.
Dupa Ollendick, 1998, cele mai eficiente metode de
interventie in tulburarile conduita sunt
urmatoarele:
1. Training-ul
parintilor
Cercetarile au demonstrat eficacitatea acestui tip
de interventie, intrucat e printre putinele modalitati
prin care comportamentul copilului este adus intre limite.
Training-urile
pentru parinti in scopul remedierii tulburarilor de conduita ale copiilor se axeaza pe invatarea de catre parinti a
unor abilitati care sunt importante in socializarea copilului. Astfel,
parintele este incurajat:
•
sa fie implicat cat mai mult in relatia cu
copilul;
•
sa utilizeze recompensele pentru incurajarea comportamentului prosocial;
•
sa utilizeze metode de disciplinare nepunitive
pentru a reduce probabilitatea
ocurentei comportamentelor problematice;
ocurentei comportamentelor problematice;
•
sa ii invete pe copii sa isi asume responsabilitatea pentru comportamentul
lor;
• sa
invete metode de monitorizare a comportamentului copilului.
Training-ul se poate face individual sau in grup.
Factorii care
influenteaza eficienta training-urilor pentru parinti sunt:
- focalizarea pe insusirea
in paralel a metodelor prin care este incurajat comportamentul dezirabil si a celor care asigura
scaderea frecventei, intensitatii si duratei comportamentului problematic;
- cunoasterea unor
principii generale
legate de modul in care se insusesc anumite
comportamente prosociale;
comportamente prosociale;
- insusirea metodelor
de management al comportamentului copilului;
- organizarea unor sedinte de urmaire a progresului (follow-up);
- dezvoltarea unor abilitati generale de relationare ale
parintelui: tehnici de rezolvare a confictului (ex.
exprimarea emotiilor, ascultarea reflexiva, negocierea) si de autocontrol (ex. stabilirea de scopuri, automonitorizarea,
autoadministrarea de recompense);
- abordarea problemelor psihice/psihiatrice cu care se confrunta parintii (depre-
sie, abuz de substante etc.), a conflictelor maritale, a stresorilor extrafamiliali
(ex. lipsa unui loc de munca, suport social scazut).
sie, abuz de substante etc.), a conflictelor maritale, a stresorilor extrafamiliali
(ex. lipsa unui loc de munca, suport social scazut).
2. Antrenament in rezolvarea de
probleme
Antrenamentul in
rezolvarea de probleme (ARP) este una dintre cele mai eficiente metode care pot fi utilizate direct cu copilul.
Aceasta metoda se bazeaza pe asumptia ca
distorsiunile de gandire aparute in atribuirile pe care copilul le face in
situatiile sociale pot duce la
comportamente agresive si antisociale. Programul ARP vizeaza
modificarea acestor distorsiuni.
In demersul ARP, copiii
sunt asistati in:
• identificarea
situatiei problematice;
•
utilizarea
unor formule verbale prin care sa isi poata controla raspunsurile
impulsive;
impulsive;
• generarea
cat mai multor solutii la problemele cu care se confrunta;
• evaluarea posibilelor
consecinte ale comportamentului;
• observarea
si luarea in considerare a perspectivei altor persoane intr-o situatie data.
Prin aceasta metoda, efectele pozitive pot persista in medie un an. In schimb, eficienta ei este limitata in ceea ce priveste aducerea comportamentul copilului intre limitele functionarii normale.
Prin aceasta metoda, efectele pozitive pot persista in medie un an. In schimb, eficienta ei este limitata in ceea ce priveste aducerea comportamentul copilului intre limitele functionarii normale.
3. Combinarea interventiilor la
nivel familial cu cele efectuate la nivelul scolii
Programul
de interventie la nivel familial si scolar este conceput pentru copiii cu
probleme comportamentale si de relationare
cu alti copii. In acest scop, sunt implicate persoanele care pot avea un impact
pozitiv asupra copilului in ceea ce priveste socializarea lui.
