luni, 23 martie 2020

De dragul de a simți vântul (4)


 #impreunasuntembine

Zilele acestea triste am chef sa va arat locuri frumoase.
(nevoie izvorata din credinta mea in puterea infinita a Vietii)
Prezentul se intrepatrunde cu trecutul, cu viitorul, cu viata asta, cu altele… devenind una.
Urcati in acest balon cu care calatoriile sunt posibile.
Sa plecam doar asa: de dragul de a simti vantul.





Azi: Caminho Portugues da Costa

Pentru noi a fost cel de-al treilea Camino! De astă dată: Camino Portughez, traseul ce se aşterne pe ţărmul Atlanticului, prin Portugalia şi Spania, pas cu pas din Porto până la Redondela şi de-aici Camino Portughez – traseul Central, până la Santiago de Compostela,
trecând prin: Porto, Villa do Conde, Fao, Esposende, Marinhas, Caminha, Mougas, A Ramalosa, Vigo (!), Redondela, Pontevedra, Caldas de Reis, Padron, O Faramelo, Santiago… şi prin zeci de sate pescăreşti şi alte fermecătoare orăşele galiciene…
până la Muxia (El Santuario de la Virgen de la Barca, aşezat pe ţărmul Atlanticului!) și Finisterre (locul nostru iubit de la Capătul Lumii, Km 0 al fiecărui Camino!).

Un Drum pe care ne-am bucurat din plin de detalii!
De cântecul valurilor oceanului risipit la picioarele noastre. De parfumul ameţitor al pădurilor de eucalipt. De zgomotul paşilor nostri pe cărare. De liniştea dimineţilor. De gustul aromat al piersicilor oferite de o bătrână aşezată în faţa porţii. De cerul dinaintea ploii. De culorile florilor. De strugurii coborâţi până deasupra capetelor noastre… De fluturi şi gaze, de iepuri curioşi, de bancuri de peşti… De soarele scurs în mare…
De aroma tuturor cafelelor cu lapte…
De povestea Micului Prinţ (“He aqui mi secreto. Es muy sencillo. Consiste en que no se va bien sino con el corazon, pues lo esencial es invisibile a los ojos.”)

De dragul de a simți vântul…


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu