Inteligenţa multiplă (8)

SUGESTII PENTRU ABORDAREA PROCESULUI FORMĂRII CONCEPTELOR SPECIFICE ŞTIINŢELOR NATURII DIN PERSPECTIVA INTELIGENŢEI MULTIPLE (4)

În cazul în care avem grupe mixte de inteligenţă, grupele prezintă un set de „puncte tari” care oferă tot atâtea deschideri spre realizarea unor produse cu adevărat valoroase, care combină prin setul respectiv tot atâtea coduri de exprimare. Înţelegerea coceptuală este aprofundată prin tratarea conceptului din perspective variate.

Exemplu: proiect prin intermediul inteligenţelor multiple - grupe mixte de inteligenţă

Titlul proiectului: Anotimpul .... (sunt 4 grupe, fiecare analizează un anotimp)

Obiectivele proiectului:
- să definească noţiunile de: anotimp, primăvară, vară, toamnă, iarnă;
- să caracterizeze anotimpurile după temperatura medie, precipitaţii, durata zilei şi a nopţii, vânturi, schimbări în viaţa plantelor şi animalelor datorate variaţiilor factorilor de mediu.

Structura proiectului este:
I. TITLUL: ANOTIMPUL …
II. REZUMATUL PROIECTULUI
III. CUPRINSUL PROIECTULUI:
Materiale în care să se evidenţieze:
- durata zilei şi a nopţii, temperatura aerului, precipitaţii,vânturi;
- aspecte din viaţa plantelor,animalelor, oamenilor în anotimpul respectiv.
IV. CONCLUZII
V. BIBLIOGRAFIE

Este o temă de grup. Perioada de realizare a proiectului este: 14 martie-14 aprilie.

Evaluarea proiectului

Criterii generale de evaluare: aprecierea calităţii proiectului: validarea proiectului (nivelul la care proiectul reuşeşte să acopere unitar şi coerent, logic şi argumentat, câmpul tematic); completitudinea proiectului (valorizarea conexiunilor interdisciplinare; modalităţi de prezentare); calitatea materialului utilizat, semnificaţia şi acurateţea datelor colectate precum şi analiza acestora); creativitatea, gradul de noutate; aprecierea modului de prezentare a proiectului.

Criterii care vizează calitatea activităţii elevului: în ce măsură elevul a înţeles sarcina pe care a avut-o şi în ce măsură a realizat-o; valorizarea competenţelor elevului; documentarea; nivelul de elaborare şi comunicare; greşeli; creativitate; calitatea rezultatelor.

Grupele pentru realizarea acestui proiect sunt constituite pe 4-5 tipuri de inteligenţă. Sarcinile se formulează asemănător celor din exemplul anterior (vezi Sugestii… 3). Acest tip de activitate începe în clasă, prin definirea şi înţelegerea sarcinii, se continuă acasă, pe parcursul a trei săptămâni, şi se încheie în clasă prin prezentarea proiectului în faţa colegilor.

Se recomandă ca învăţătorul să realizeze evaluarea proiectelor elevilor în timp ce acestea sunt în progres. Evaluarea prin proiecte oferă avantajul de a contextualiza învăţarea şi implică şi conştientizarea paşilor în rezolvarea problemei sau crearea produsului, observându-se, totodată, folosirea diferitelor medii specifice fiecărei inteligenţe. Pe de altă parte, prin expunerea la medii variate, sunt stimulate mai multe inteligenţe şi se poate determina combinaţia de inteligenţe a elevului, o informaţie utilă în abordarea individualizată ulterioară.

Asemenea modalităţi de proiectare a unei lecţii se adresează tuturor acelora care cred că fiecare copil are un potenţial unic care trebuie dezvoltat, o modalitate proprie de exprimare, o percepţie proprie a informaţiei.

Strategia folosită pentru punerea în practică a modelului inteligenţelor multiple descoperit de Gardner, se axează asupra identificării profilului competenţelor fireşti ale copilului. Cunoscând acest profil, cadrul didactic poate să adapteze felul în care îi prezintă copilului un nou concept, oferindu-i informaţiile la acest nivel, începând cu faza de inţiere/familiarizare şi până la una mai avansată.

În general vorbind, acest model sugerează că „stăpânirea unor concepte ar putea să aibă loc de la sine, pe măsură ce copilul este atras în zonele în care se angajează în mod spontan - adică, în esenţă, care îi plac. Această pasiune iniţială va determina reuşite de cel mai înalt nivel. Este, cu siguranţă, un model pozitiv de învăţare şi educaţie ”(Gardner, 1996, p.130).

BIBLIOGRAFIE

Gardner, Howard. Les Intelligences Multiples. Paris: Ed.RETZ, 1996
Ghid metodologic de aplicare a programei şcolare de ştiinţe ale naturii la clasele a III-a şi a IV-a, M.E.C., C.N.C.,Bucureşti: Aramis, 2001
Neacşu, Ioan. Predarea şi învăţarea disciplinei ştiinţe. Premise necesare reconstrucţiei didactice. În: Învăţământul primar, 2000, 4
Piaget, Jean. Psihologia inteligenţei. Bucureşti: Ed. Ştiinţifică, 1965
Proceedings of the Third International Conference on Science Education Research in the Knowledge Based Society. Vol I, II. Greece, 2001
Sarivan, L. Teoria inteligenţelor multiple – noi paşi spre practică. În: Învăţământul primar, 1999, 3-4
Sciene and Thehnology Education: Preparing Future Citizens. Cyprus,2001
Spiro,J.,Lucia Gliga. Instruirea diferenţiată. Aplicaţii ale teoriei inteligenţelor multiple. Bucureşti: M.E.C. Consiliul naţional pentru pregătirea profesorilor, 2001