miercuri, 22 aprilie 2020

De dragul de a simți vântul (29)


#împreunăsuntembine

Zilele acestea triste am chef să vă arăt locuri frumoase.
(nevoie izvorâtă din credința mea în puterea infinită a Vieții)
Prezentul se întrepătrunde cu trecutul, cu viitorul, cu viața asta, cu altele… devenind una.
Urcați în acest balon cu care călătoriile sunt posibile.
Să plecăm doar așa: de dragul de a simți vântul.



Azi: Golful Kotor (Muntenegru)

… Am ridicat capul brusc, fericită de o presimțire. În fața mea se deschidea Golful: o îmbrățișare perfectă între munte și mare ca între doi adolescenți ce schimbă promisiuni și săruturi fugare. Era o vreme când zeii se lăsau ușor cuceriți și coborau de pe piedestal printre oameni. Și vântul, și florile galbene, și pietrele așezate în munți, și valurile așezate în mare… 

Visam! Visam ceea ce simțeam acolo, în cetatea de piatră San Giovanni: senzația aceea amestecată, de admirație, fericire și teamă, care te învăluie atunci când privești hipnotizat cum se nasc stelele.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu