De dragul de a simți vântul (11)

 #impreunasuntembine

Zilele astea triste am chef să vă arăt locuri frumoase.
(nevoie izvorâtă din credința mea în puterea infinită a Vieții)
Prezentul se întrepătrunde cu trecutul, cu viitorul, cu viața asta, cu altele… devenind una.
Urcați în acest balon cu care călătoriile sunt posibile.
Să plecăm doar așa: de dragul de a simți vântul.

Azi: Benidorm. Marea surpriză de pe Costa Blanca.

(Pentru că AZI ar fi trebuit să fiu în Benidorm! Din păcate, timpul nu a mai avut răbdare.)

Benidorm este orașul cu cei mai mulți zgârie-nori pe cap de locuitor din lume și e pe locul al doilea în clasamentul numărului de zgârie-nori pe metru pătrat, după Manhattan. Aici găsim cea mai înaltă clădire rezidențială din Europa (InTempo, 47 de etaje) și cel mai înalt hotel de pe continent (Bali III, 52 de etaje).

Date care aproape m-au făcut să ocolesc Benidormul. :)

Și, totuși, bine că n-am făcut-o!

Benidorm a fost dragoste la prima vedere: marea de un albastru pur; o insulă în larg; în spate, pe fundal, munți; o bijuterie - Balcon del Mediterraneo; 3 plaje absolut fabuloase - Levante (Răsăritul), Poniente (Apusul) și Mal Pas (străjuită de palmieri); o faleză incredibilă; Catedrala legată de Camino de Santiago (aici am ștampilat credencialul, marcând 10 ani de la primul nostru Camino); centrul istoric înțesat de străduțe pitorești; un parc plin de porumbei albi; un aer de vacanță aproape palpabil, café con leche…

Și miracole (neîntâmplătoare): oameni și povești de depănat o viață-ntreagă!

Azi ar fi trebuit să fiu îm Benidorm! Spania, fă-te bine, scumpo! <3 span="">