Diferenţe de gen în orientarea pentru carieră (5)

Care este rolul profesorilor în promovarea diferenţelor de gen ca limită în orientarea pentru carieră?

Cercetările au arătat diferenţe de gen subtile în determinarea performanţei şcolare. Acestea implică modele de interacţiune între elevi şi între profesori şi elevi, care încurajează comportamentul specific de gen. De exemplu, studiile au arătat că profesorii sunt mai atenţi la solicitarea lor de către băieţi şi îi încurajează pe aceştia în clasă mai mult decât pe fete (Sadker & Sadker, 1994; Houston, 1985; Mahoney, 1983; Spender, 1982). Când fetele se afirmă în cadrul clasei, este de regulă pentru curăţenie şi politeţe, opuse abilităţilor pentru care băieţii sunt remarcaţi. Aceste modele de interacţiune au consecinţe serioase pentru educaţia fetelor. Hallinan şi Sorensen (1987) au arătat că este mai probabil pentru băieţi decât pentru fete să fi e plasaţi în grupurile avansate la matematică din clasă, deşi nu s-a evidenţiat în studiul lor nici un efect al acestui fapt asupra performanţei la matematică. De asemenea, profesorii transmit mesaje subtile fetelor relativ la expectanţele reduse în cazul lor pentru matematică şi ştiinţe.

Băieţii primesc mai multă atenţie din partea profesorilor decât fetele, fie aceasta pozitivă sau negativă. De exemplu, profesorii solicită în mod frecvent pe băieţi să şteargă tabla. Această simplă cerere oferă băieţilor avantajul atenţiei adultului şi sprijină dezvoltarea încrederii în sine şi a asertivităţii în contexte publice. De asemenea, atenţia profesorului este importantă şi pentru stima de sine (Halpern, 1992).

Experienţele din şcoală au fost asociate şi cu scăderea nivelului de stimă de sine la fete care apare în adolescenţa timpurie (Orenstein, 1994; Rogers & Gilligan, 1988; Simmons & Blyth, 1987). Conform acestora, fetele încep, în adolescenţa timpurie, să internalizeze mesajele culturale conform cărora femeile trebuie să fie tăcute şi pasive.

Activităţile din clasă sunt de asemenea un furnizor al prescripţiilor sociale de gen, care, internalizate, prescriu la rândul lor orientarea în carieră. Uneori, profesorii separă echipele sau grupele de elevi în funcţie de gen. De asemenea, aceştia oferă sarcini grupurilor în funcţie de gen. De exemplu, băieţilor li se cere să-şi asume roluri de conducere, să repare echipamente, să mute mobilă, să care cărţi. Fetelor, în schimb, li se cere să-şi asume roluri suportive, să scrie invitaţii, să ude plantele, să păstreze curăţenia. În astfel de clase segregate pe bază de sex, profesorii pot fi atraşi de zona mai vorbăreaţă, mai „agitată” a băieţilor, folosind metode de învăţare mai active şi directe. Aceasta poate crea bariere în cooperarea dintre băieţi şi fete, nu doar în şcoală, ci şi în viaţa adultă. La suprafaţă, elevele par să se descurce bine. Au note mai mari, prezenţă bună la cursuri, primesc mai puţine pedepse decât băieţii. Tăcute şi mai conformiste, sunt elevii ideali. Consecinţele constau însă în mai puţin timp acordat lor, mai puţin ajutor, mai puţine provocări. Întăririle acordate pentru pasivitate au o influenţă negativă asupra independenţei şi stimei de sine.

Oportunităţile diferite oferite fetelor şi băieţilor modelează experienţele de socializare, iar acestea, la rândul lor, modelează performanţa şcolară şi, în consecinţă, alegerea şi dezvoltarea carierei. Astfel, până la sfârşitul liceului, pentru băieţi este importantă identitatea ocupaţională, influenţată de abilităţi, performanţa academică şi oportunităţi, în timp ce pentru fete este importantă identitatea relaţională, influenţată de expectanţele celor din jur.

Material preluat din Ghidul „Diferenţe de gen în creşterea şi educarea copiilor. Instrument pentru consilieri şcolari, psihologi şi asistenţi sociali în lucrul cu părinţii”

Ghidul a apărut în cadrul proiectului „Voluntariat în sprijinul promovării egalităţii de gen – voluntare şi voluntari promovând egalitatea de gen în liceele bucureştene” derulat de Centrul Parteneriat pentru Egalitate (CPE).
Coordonatoare proiect: Alina Chiriac
Autoare: Domnica Petrovai (coordonatoare), Bogdana Bursuc (coordonatoare), Raluca Anca, Raluca Tătaru, Diana Calenic
Echipa de consultanţi: Sabina Botea, Elena Cornescu, Aurelia Grigorescu, Roxana Iatan, Loana Ioniţă, Mihaela Oancea, Daniela Radu, Elena Şpoc, Marcela Marcinschi, Elena Salomia, Aura Stănculescu, Eta Şerbănoiu