Şcolarizarea emoţiilor (1)

Cum arata (ar putea arata) educatia in domeniul emotional ?

Scopul este de a spori nivelul competentei sociale si emotionale la copii, ca parte componenta a sistemului lor de educatie obisnuit – nu doar ca un remediu pentru copiii care au probleme sau sunt definiti ca “dificili”, ci ca un set de instrumente si elemente esentiale de intelegere pentru orice copil.

Cursurile de alfabetizarea emotionala au radacini indepartate in miscarea de invatamant – afectiv a anilor 1960. Ideea la vremea aceea era ca lectiile psihologice si motivationale erau mult mai profund invatate daca presupuneau o experienta imediata a ceea ce fusese invatat in teorie. Miscarea de alfabetizare emotionala a scos in evidenta termenul de educatie afectiva – in loc sa fie folosit afectul pentru a educa, este educat afectul in sine.

Mai aproape de noi, multe dintre aceste cursuri si zelul de a le raspandi provin dintr-o serie de programe de prevenire deja existente in scoli, fiecare in parte avand o anumita tinta: fumatul la adolescenti, renuntarea la scoala, consumul de droguri, sarcina si, mai recent, violenta.

Unul dintre cele mai rapide cursuri preventive de alfabetizare emotionala este PROGRAMUL DE REZOLVARE CREATIVA CONFLICTELOR, care se aplica in cateva sute de scoli publice din SUA. Programul le arata elevilor ca exista multe optiuni pentru a depasi un conflict, dincolo de pasivitate sau agresivitate. Copiii invata sa-si apere drepturile fara sa recurga la violenta. Acestea sunt capacitati care raman valabile o viata intreaga, si nu doar pentru cei cu o mai mare inclinatie spre violenta.

Consortiul W. T. Grant a facut un studiu al programelor de prevenire si a constatat ca sunt mult mai eficiente atunci cand se ocupa de cheia competentelor emotionale si sociale, cum ar fi controlarea impulsurilor, stapanirea furiei, gasirea de solutii creatoare pentru probleme sociale. Pornind de la acest principiu, a aparut noua generatie de modalitati de interventie.

Interventiile destinate initial a se concentra asupra anumitor deficiente ale capacitatilor emotionale si sociale care genereaza probleme, cum ar fi agresivitatea sau depresia, pot deveni extrem de eficiente ca element de protectie pentru copii. Aceste interventii bine conturate, in principal, au fost executate de psihologi cercetatori ca simpla experienta. Urmatorul pas este generalizarea lectiilor acestor programe specializate ca masura preventiva pentru toti elevii, care sa fie predate de catre profesori obisnuiti.

O abordare mai sofisticata si mai eficienta de prevenire presupune informatii referitoare la probleme cum ar fi SIDA, drogurile si alte asemenea, in acele momente din viata tinerilor cand incep sa se confrunte cu ele. Subiectul principal insa si mereu important este competenta – cheie prin care poate fi depasita orice dilema specifica: inteligenta emotionala.

Noul punct de pornire in alfabetizarea emotionala la nivelul scolilor face din emotii si din viata in societate o tema in sine.

PROGRAMA STIINTEI SINELUI exista de aproape 20 de ani si este un model de predare a inteligentei emotionale.

Lista de continut a STIINTEI SINELUI este aproape punct cu punct identica cu elementele de inteligenta emotionala – si cu calitatile cheie recomandate ca preventive pentru diversele capcane ce ameninta copiii. Subiectele predate cuprind si constientizarea de sine, in sensul recunoasterii sentimentelor si al construirii unui vocabular pentru ele, precum si determinarea legaturilor dintre ganduri, sentimente si reactii; a afla daca gandurile sau sentimentele sunt hotaratoare in luarea unei decizii; prevederea consecintelor alegerilor alternative; si aplicarea acestor informatii in deciziile referitoare la subiecte cum ar fi drogurile, fumatul si sexul. Constientizarea de sine imbraca si forma recunoasterii punctelor tari si a celor slabe, precum si o privire in perspectiva asupra sinelui, pozitiva si totusi, realista. Un accent se pune si pe stapanirea emotiilor: intelegerea a ceea ce se afla in spatele unui sentiment si invatarea modalitatilor de a stapani anxietatile, mania si tristetea. Un alt accent se pune pe asumarea raspunderii hotararilor si actiunilor si transformarea lor in implicari trup si suflet. O calitate cheie este empatia, intelegerea sentimentelor celorlalti si insusirea perspectivei lor, precum si respectarea diferentelor in felul in care oamenii simt anumite lucruri. Un punct major este stabilirea relatiilor, inclusiv a invata sa asculti si sa pui intrebari: distingerea intre ceea ce se spune sau ceea ce se face si propriile reactii si judecati; afirmarea lucrurilor, si nu furia sau pasivitatea, precum si dobandirea artei colaborarii, a rezolvarii conflictelor si a negocierii compromisurilor. La Stiinta Sinelui nu se dau note; viata in sine este examenul de diploma.

Karen Stone McCown, creatoarea programei de Stiinta Sinelui si fondatoare a Nueva School (unde se aplica aceasta programa) spunea ca “invatatura nu se poate face izolat de sentimentele copiilor. Alfabetizarea emotionala este la fel de importanta ca si invatarea matematicii si a cititului. "

Stiinta Sinelui s-a raspandit in scolile de pe ambele coaste ale Americii.

Denumirea acestor cursuri merge de la DEZVOLTAREA SOCIALA la CAPACITATILE NECESARE IN VIATA si pana la STUDIUL SOCIAL SI EMOTIONAL.

Goleman, Daniel. Inteligenţa emoţională. Bucureşti: Curtea Veche, 2007